Identitate

Femeile rome din Cehia încă sunt sterilizate de doctori fără voia lor

O investigație făcută de VICE World News și Denik N arată că femeile rome din Cehia au continuat să fie sterilizate forțat la ani distanță după ultimul caz recunoscut oficial.
22.4.21
sterilizarea femilor rome in cehia
Simona Milenkova și soțul ei decedat, fotografiați împreună cu cele fiice ale lor în 2015. Fotografie din arhiva Simonei

Momentul când Simona Milenkova a aflat că nu va mai putea avea copii i-a rămas întipărit în minte.

La 25 de ani tocmai o născuse pe cea de-a treia fiică prin cezariană, când doctorul a informat-o că a fost sterilizată.

„Mi-a spus că operația a decurs bine și că trompele mi-au fost legate”, a spus Milenkova. La început nu a înțeles ce însemna procedura, până când mama ei i-a explicat că nu va mai putea avea copii. Milenkova spune că atunci i s-a „prăbușit” lumea, iar asta a dus la deteriorarea căsniciei.

Publicitate

Milenkova este o cehoaică cu descendență romă și victimă a sterilizării forțate ilegale. Este una dintre miile de femei sterilizate sub o lege neoficială care a început sub regimul comunist al fostei Cehoslovacia, ca să țină sub control populația romă a țării.

Majoritatea sterilizărilor forțate au avut loc în anii 1970 și 1980, până ce practica a fost interzisă la începutul anilor 1990. Cu toate astea, activiștii au spus că practica a continuat și în anii 2000, iar, după ultimul caz cunoscut din 2007, guvernul ceh de atunci și-a exprimat în final regretul pentru legea respectivă în 2009, deși nu a oferit niciun fel de compensație. 

Dar Milenkova, acum în vârstă de 35 de ani, este dovada vie a faptului că sterilizarea forțată a femeilor rome nu s-a oprit în 2007. A fost sterilizată în 2010, la trei ani după ultimul caz recunoscut oficial. Mărturia ei este coroborată de rapoarte medicale studiate de VICE World News și ziarul ceh Denik N în timpul unei investigații comune despre problema sterilizării forțate. Dezvăluirea este extrem de semnificativă și vine cu doar câteva zile înainte ca parlamentul ceh să dezbată o lege care ar oferi o compensație în cele din urmă victimelor sterilizării forțate în valoare de aproximativ 11 803 euro pentru fiecare. 

Publicitate

În condițiile actuale ale legislației propuse, doar femeile care au fost forțate să fie sterilizate înainte de 2012, anul în care s-a modificat ultima oară legea respectivă, pot solitica despăgubiri. VICE World News și Denik N au vorbit cu o femeie romă care spune că a fost sterilizată forțat în 2018, dar nu am putut să verificăm mărturia ei, fiindcă doctorul a zis că nu are fișa ei medicală la dosar. Nu poate consulta arhivele medicale ale spitalului ca să acceseze documentația medicală fiindcă Cehia este în carantină strictă din cauza COVID.

Pentru femeile ca Milenkova, proiectul de lege le oferă șansa să lase în sfârșit trecutul în urmă și să se simtă în siguranță. 

„Dacă primim banii ăștia, copiii mei vor avea o siguranță și ne va ajuta să avem în sfârșit niște pace în loc de o suferință continuă”, a spus ea într-un interviu telefonic.

Guvernele cehe care au venit unele după altele la putere au fost condamnate de ONU și de activiștii pentru drepturile omului pentru că au permis procedurilor să aibă loc și nu au compensat victimele. Anul trecut, Comisarul pentru Drepturile Omului din cadrul Consiliului Europei a adresat o scrisoare deschisă prin care solicita guvernului să abordeze ceea ce a numit ca fiind o nedreptate istorică. 

Publicitate

„Plata compensațiilor trebuie să fie o prioritate, nu doar pentru victimele sterilizării ilegale, ci și pentru societatea cehă care trebuie să vadă procesul de aplicare a justiției ca să-i înțeleagă magnitudinea”, a spus Barbora Cernusakova de la Amnesty International.

„Parlamentul nu a prioritizat asta în trecut. Asta transmite un semnal că nu este o problemă importantă, lucru inacceptabil nu numai pentru magnitudinea încălcării drepturilor umane din trecut, ci și pentru viitor, ca să ne asigurăm că așa ceva nu se va mai repeta.”

Cu toate astea, mai sunt obstacole majore, inclusiv un sentiment anti-romi care persistă în Cehia. Când Milenkova a obținut o copie a fișei medicale, cineva din personalul medical i-a spus să „nu-ți faci speranțe de compensații, fiindcă proiectul de lege nu va trece”.

În octombrie 2010, Milenkova a ajuns la spitalul din Žatec, un oraș cu 19 mii de locuitori din nord-vestul Cehiei, unde încă locuiește cu cele trei fiice ale ei, acum în vârstă de 19, 15 și respectiv 10 ani.

Programată pentru o cezariană, a fost dusă în cabinetul doctorului unde i s-au dat anestezice și hârtii de semnat.

„Doctorii mi-au spus că trebuia să semnez și un contract prin care eram de acord cu legarea trompelor”, a spus Milenova într-o serie de interviuri la telefon, referindu-se la o formă de contracepție permanentă în care trompele uterine sunt tăiate, legate sau blocate ca să prevină sarcinile viitoare. „Mi-au explicat că era pentru siguranța mea, fiindcă aș putea muri dacă mai fac încă o cezariană”, își amintește ea. 

Publicitate

Nu a fost de fapt prima oară când spune că i s-a cerut să semneze acordul de sterilizare. „Încă după a doua cezariană doctorii mi-au spus să semnez documentele. Dar la spital era o asistentă care o cunoștea pe bunica și m-a sfătuit să nu o fac.”

Femeii i s-a spus despre consecințele semnării contractului abia după ce s-a trezit după operație. „Mi s-a prăbușit lumea; nu am avut curajul să mă întorc la spital și să cer răspunsuri. Mama a încercat să vorbească cu doctorii, dar fără niciun succes”, a spus Milenkova, care până în ziua de azi tot nu știe de ce a fost sterilizată.

Milenkova își amintește că soțul ei „s-a înfuriat groaznic” când a aflat ce s-a întâmplat. „Era atât de furios încât a fost nevoie să fie dat afară din spital.”

Sterilizarea a fost și finalul căsniciei lor. „Eram așa de fericiți, dar am vrut mereu să avem un fiu”, a spus ea. „După asta am început să ne certăm și lucrurile au luat o turnură nefastă. Apoi m-a părăsit.”

Fostul ei soț a murit în noiembrie 2020 după o supradoză de somnifere. „Am fi sărbătorit ziua lui de naștere pe șapte martie dacă nu murea”, a spus Milenkova, care în prezent primește ajutor social pentru îngrijirea celor trei fete.

Dosarele medicale ale lui Milenkova, la care au avut acces cei de la VICE World News și Denik N, arată că a fost sterilizată în aceeași zi în care s-a născut fiica ei, în octombrie 2010. Milenkova spune că a fost informată despre procedură cu doar câteva ore înainte de operație. Informată astfel ar fi fost o încălcare clară a unei legi despre sterilizare care spune că pacientele trebuie să aibă consimțământ informat, urmat de o perioadă de șapte zile în care să cântărească consecințele unei astfel de decizii.

Publicitate

VICE World News și Denik N au contactat Ministerul Sănătății din Cehia și au cerut o declarație dacă sterilizarea ilegală încă are loc, dar nu au primit niciun răspuns la momentul publicării acestui articol. 

Contactată telefonic pentru o declarație, Alena Dernerová, o senatoare cehă și membră în consiliul de administrație al spitalului Žatec, a spus: „În prezent, asta iese din discuție. Nu mai există o secție de maternitate, asta e chestiune a trecutului. În timpul regimului comunist, sterilizările erau făcute după cezariene, dar acum, nu-mi pot imagina că au loc fără acordul femeii. Sunt în consiliu de un an, deci nu pot comenta, dar nu știu de niciun caz în care s-a întâmplat așa ceva.”

Când a fost contactat de VICE World News și Denik N, directorul general al spitalului Žatec, Jindřich Zetek, a refuzat să comenteze. „Chiar nu avem timp să comentăm despre aceste subiecte”, a scris el într-un e-mail.

Povestea lui Milenkova oglindește mărturii de la femeile sterilizate în anii 70 și 80 în era sovietică. Una dintre ele este Piroška Šulíková. 

Šulíková a născut pentru a doua oară în 1983 când avea numai 18 ani. I s-a spus că cezariana era necesară ca să-i salveze viața ei și a copilului. „Doctorii nu mi-au dat de ales; eram atât de tânără încât nici nu m-am gândit la asta”, își amintește ea.

sterilizari fortate

Piroška Šulíková. Photo: Supplied

La șase săptămâni după naștere, a decis să-și implanteze un sterilet ca să prevină viitoare sarcini. „Știam că voiam mai mulți copii, dar împreună cu soțul meu am vrut să așteptăm cel puțin trei ani înainte să mai facem alții.”

În 1986 a decis că era pregătită să conceapă din nou, așa că s-a dus la spital să-și scoată steriletul. Ginecoloaga ei nu era în oraș, așa că a trebuit să găsească un alt doctor. „A fost șocat că aveam sterilet, fiindcă aparent nu puteam face copii”, își amintește ea. „Nu am înțeles asta până nu mi-a explicat ce însemna sterilizarea.”

Publicitate

„Atunci am simțit că mi-a fugit lumea de sub picioare. M-am simțit inutilă și trădată”, a spus Šulíková. „Nu trebuia să am steriletul fiindcă nu aveam nicio șansă să mai fac copii vreodată.”

A vorbit despre asta cu rudele apropiate, dar mulți dintre prietenii ei au aflat abia recent. „Mi-era foarte rușine, mă simțeam inutilă, ca și cum mi-a pierdut valoarea. Nici măcar soțul meu nu a procesat bine asta, sterilizarea ne-a definit restul căsniciei”, a spus ea.

Astăzi, Šulíková este o bunică mândră de opt nepoți. „Fiecare viață e atât de prețioasă și sunt fericită pentru copiii mei că au avut oportunitatea de care eu nu am avut parte, să aibă o familie numeroasă.”

Šulíková a fost sterilizată într-o vreme când sterilizările involuntare, constrânse și forțate făceau parte din politica de stat a Cehoslovaciei comuniste. 

Gwendolyn Albert, o activistă pentru drepturile omului și translator pentru Romani News Server Romea.cz, crede că eforturile de sterilizare au izvorât din narativă că inegalitățile sociale au fost eliminate de socialism și că populația cehoslovacă a prosperat de pe urma omogenității.

„Romii reprezentau abateri de la majoritate și mulți îi considerau patologici social. Asta a dus la un puternic impuls eugenic de a steriliza femeile rome. A fost în esență o încercare de genocid.”

Era o practică întâlnită ca femeilor rome să li se ofere stimulente financiare sub formă de cupoane și bani pentru cuplurile proaspăt căsătorite. Când stimulentele financiare au eșuat, asistenții sociali au amenințat femeile și le-au spus că li se vor lua copii dacă nu se sterilizează. 

Publicitate

„Toate astea au fost oferite disproporționat femeilor rome”, a spus Albert. Era o practică comună în rândul doctorilor să lege trompele uterine fără să informeze înainte femeile sau chiar deloc.

„Multe au fost induse în eroare că sterilizarea era reversibilă; nu au înțeles că renunțau la șansa de a mai concepe vreodată copii. Sterilizarea a fost adesea explicată ca fiind o formă diferită de contracepție”, a spus Albert. 

„Nu vom ști niciodată ce i-a determinat pe doctori să facă asta, fie că a fost vorba de percepția lor despre femeile rome fie sentimentul că aveau dreptul să le ia șansa la o nouă sarcină din cauza problemelor de sănătate.”

Ce a fost comun la toate cazurile, a adăugat Albert, este minciuna că sterilizările au fost intervenții care salvează vieți.

„Statul trebuie acum să-și asume responsabilitatea pentru că a permis, sponsorizat și licențiat spitalele care au permis aceste încălcări ale drepturilor omului.”