Cum e să faci filme porno când ești actriță plus-size

Să te uiți la filme porno ca femeie grasă te poate face să te simți ca dracu - fie fiindcă nu arăți deloc ca persoanele din film, fie că atunci când arăți ca ele, este vorba despre un film de natură fetiș. Dezbaterea dacă „BBW” este ceva care îți dă putere sau te înfurie continuă și ține de alegerea personală pentru persoanele grase. Deși nu vreau să fac presupuneri despre cei care vor să se uite la clipuri feeder, eu personal aș prefera să mă văd reprezentată în pornografie fără să fie o subcategorie pe PornHub. 

La partea asta excelează producătorx/performerx non-binarx Courtney Trouble. Un campionx al reprezentării și al pornografiei independente, munca sa este incluzivă fără niciun efort. Filmele lui Trouble mi-au schimbat modul cum îmi înțeleg sexualitatea într-un mod semnificativ - și nu doar datorită queerness-ului meu. Prin faptul că mi-am văzut corpul adorat fără rușine pe ecran, am început să-mi iubesc colăceii.

Am vorbit cu Trouble despre pornografie ca o comunitate, diversitatea pe ecran și efectele secundare ale site-urilor de streaming gratuite din industrie. 

VICE: Salut, Courtney. Cum ai început să faci pornografie?
Courtney Trouble: Mi-a plăcut Playboy când eram mică și cu cât mă apropiam mai mult de vârsta de 18 ani cu atât mă gândeam la cât de tare îmi doream să fac parte din lumea de vis a lui Hugh Hefner. Am început să mă simt de la o vârstă fragedă și transmasculinx și atrasx de femei datorită modului cum am reacționat când am văzut primele mele Playboy, dar m-am simțit de asemenea extrem de atrasx de ideea de a fi iepurașul. 

Tata, feministul dintre părinții mei, probabil că a știut că voi avea nevoie de un fel de comunitate queer și de ajutor dincolo de ce ar putea să-mi ofere liceele publice, așa că m-a conectat cu resurse grozave de educație sexuală prin biserica de care aparțin, iar centrul LGBT mi-a oferit și mai multă educație. Am fost instruitx și am avut aprobarea de a fi educator de la egal la egal pentru HIV/SIDA și sex protejat în liceu și am avut prezervative în ghiozdan când eram în campus, pentru oricine avea nevoie de ele. Până când am împlinit 18 ani, am fost îndeajuns de sigurx în ceea ce credeam că ar putea fi industria ca să devin lucrătorx sexual în divertisment. 

Preferi să fii regizor sau performer?
Am jucat pe scenă în prima mea piesă de teatru când aveam cinci ani și la nouă ani am avut prima mea cameră, deci performance-ul și fotografia au fost părți cruciale din viața mea. Când vine vorba despre regie, ce vreau cu adevărat este ca oamenii să simtă că jocurile lor sunt motivul pentru care sunt acolo și fix ce le place să facă și la ce sunt cei mai buni vor face în ziua respectivă. Mă mândresc foarte mult ca regizor, dar iau pauze lungi de la asta ca să nu-mi devină munca zilnică. 

Ca lucrătorx sexual, sunt aici ca să performez și să colaborez. Cred că producătorii și regizorii trebuie să aibă un set diferit de dorințe, dar îmi pot folosi experiența ca performer ca să încerc să creez un mediu de lucru cald. Nu sunt atât de „fermecatx” de performeri ca alți fotografi sau videografi. Nu vreau să ies la date cu ei/ele. Vreau doar să obțin cadrul perfect și să nu pierd timpul nimănui. 

Cum faci castingul pentru filmele tale?
În ultimii câțiva ani am fost și performer și producător, ceea ce înseamnă că sunt în majoritatea muncii pe care o fac. Așa că nu-mi aleg protagoniștii dintr-un grup de performeri sau printr-un agent. O fac prin chestii destul de plictisitoare precum disponibilitate și locație. Când colaborez cu alți profesioniști fac în principal comerț cu conținut, adică ne publicăm munca pentru publicul nostru și facem vânzări individual. Dacă lucrez cu oameni foarte noi în pornografie, încerc să-i și plătesc pe lângă faptul că împărtășesc conținutul și ajut la editare, fiindcă îmi place să văd și alte persoane queer că au succes și să ajut în orice mod pot. 

Deci pentru tine pornografia este destul de bazată pe comunitate?
Am performeri și artiști pe care-i admir și care mă inspiră, apoi se scriu anumite povești ca să deschidă spații pentru persoane noi și începe din nou un ciclu de a face lucruri în cercul nostru de lucrători sexuali queer. 

În ultima perioadă am lucrat cu Chelsea Poe, Lita Lecherous și Ruby Riots la o serie numită East Bay Brats, lucru care a fost posibil fiindcă toți lucrăm în și admirăm același spațiu de joacă Bay Area BDSM. Aș putea spune: „Oh, castingul meu este atât de natural”, dar este și un contract scris în patru părți care este revizuit în mod constant pe parcursul procesului nostru și probabil că nu s-ar putea realiza fără două decenii de încercări - uneori și rateuri - care au creat un spațiu colectiv al lucrătorilor sexuali.

În mod ideal, cum ai vrea să se simtă acel spațiu?
Vreau ca toate persoanele cu care lucrez să iasă din asta simțind ca și cum dețin un anumit lucru - dacă nu bani, atunci conținut bun. Ăsta este scopul final. Clienții ar conta mai mult dacă s-ar face mai cunoscuți nouă prin achiziții și recenzii, dar în mod general se simte ca și cum fac parte dintr-o echipă de producție de teatru care regizează scenete pentru internet. 

Depui un efort conștient să faci filmele cu diversitate?
Cred că dintr-o perspectivă exterioară, filmele mele vor arăta mereu ca și cum am plasat ideea asta de „diversitate” în fața scopurilor mele artistice, dar de fapt e doar comunitatea mea. Sunt queer, mă identific ca trans, sunt grasx, am dizabilități. Nu o ard prea mult cu persoane hetero sau cis în viața mea de zi cu zi; familia mea nu este toată albă sau cis sau slabă. Mult are de-a face cu cine e interesat să lucreze cu mine, fiindcă nu lucrez cu agenții sau cu directori de casting.

De asemenea, fac orice tip de pornografie trebuie făcută în ziua respectivă - nu mă gândesc „Am nevoie să fac un film lesbian anal, toată lumea face anal”. Cred că diversitatea este importantă în pornografie - pornografia DIY și indie s-ar putea să se simtă mereu mai diversă, într-un fel sau altul, dar există loc pentru tot.

Când mă uit la filmele tale, ajung să ador nebunia corpurilor implicate. Nu te ferești de nicio trăsătură corporală - ador în special asta la corpurile plus-size. Există o tehnică să obții efectul ăsta?
Cred că, poate în toată pornografia bună, timiditatea este fie încorporată în scenă, fie depășită prin ea. Mulți performeri porno, inclusiv eu, pot să fie timizi legat de corp. Las ca asta să se rezolve natural. 

Crezi că succesul site-urilor precum OnlyFans afectează negativ sau pozitiv industria?
Într-un fel, site-uri precum OnlyFans permit performerilor să înceapă și să recupereze o parte din banii pierduți (prin site-urile tube). Cred că social media pentru adulți este un lucru bun, deși asta nu înseamnă că OnlyFans va fi o companie mai bună decât PornHub, de exemplu. Dar, în teorie, social media pentru adulți este singurul mod prin care să înaintăm odată ce streaming-ul devine statusul quo, iar rețelele sociale mainstream precum Tumblr, Facebook și Instagram îndepărtează pornografia și sexul de pe platformele lor. 

Cred că vom vedea o mulțime de platforme sociale numai pentru adulți care vor fi dezvoltate de acum înainte. Industria pentru adulți modelează internetul și cred că vom începe să vedem tot felul de persoane care vor alege calea asta privată. Familia Kardashian a făcut ceva similar cu aplicații doar pentru membri în urmă cu câțiva ani. Să interacționezi direct cu publicul e felul în care funcționează media în prezent. Cred că e foarte democratic. 

Cât de important este ca oamenii să facă schimbarea și să plătească pentru pornografie?
Nu ar fi trebuit din start să o obțină gratuit. Oamenii trebuie să realizeze că site-urile cu pornografie gratuită participă în mod inerent la furt și exploatare, și au creat o relație nesănătoasă între pornografie și public. Starurile porno obișnuiau să fie plătite mult mai mult. Obișnuia să existe o comunitate foarte frumoasă și sănătoasă între fani și staruri, fiindcă exista o înțelegere reală că fanii susțineau starurile prin schimbul financiar pentru conținut. Acum există o lipsă de încredere. Cele mai bune staruri porno sunt cele care adoră să fie prietenoase și deschise și nu pot să fie așa dacă 9 din 10 potențiali clienți fură. Te epuizează.

Trebuie de asemenea să recunosc că, fără ceva precum Napster, n-aș fi descoperit sau explorat unele dintre trupele sau filmele mele preferate și, din fericire, am furat numai muzica cea mai proastă fără să trebuiască să dau unor corporații gigant bani ca să o ascult. Vreau ca oamenii să poate să aibă acel tip de relație cu vizualizarea gratuită a filmelor porno. Dacă o faci, asigură-te că cumperi lucrurile pe care le iubești. Asigură-te că te abonezi cu bani la profilul acelei persoane, oferă-i o sută de euro de sărbători, arată-i că ești fan- nu doar cineva care profită de conținut furat. 

Interviul a fost editat pentru lungime și claritate.