De ce argumentele împotriva legalizării canabisului sunt stupide

Cel mai nasol lucru la reuniunile de familie sunt certurile ideologice. Gen părinții care spun că nu există COVID sau unchii care sunt fani Putin. Sau mătușile care spun că persoanele care vor legalizarea canabisului sunt genul de indivizi care și-ar droga bebelușii.

Pe unii oameni îi sperie rău de tot treaba asta. Poate și pe părinții tăi sau pe alte rude ale tale. Așa că am analizat cele mai răspândite argumente legate de chestia asta, care apar mereu în discuțiile despre legalizare. Și le-am verificat rând pe rând.

Dacă o persoană nu se prinde repede la glume sau se mișcă greu când primește o sarcină, e suspectată de prăjeală. E vorba de stereotipul dependentului care a fumat până s-a prăjit de tot. Dar știința nu e neapărat de acord. De cele mai multe ori, totul depinde de mediu și de context. Vârsta la care o persoană a început să fumeze și regularitatea cu care fumează au un impact semnificativ asupra felului în care canabisul îi afectează memoria.

Consumul de canabis poate avea un efect negativ în special asupra tinerilor. Cel mai mare studiu reprezentativ de acest gen a fost efectuat în Noua Zeelandă în 2012. 1 037 de subiecți cu vârste între 13 și 38 de ani au completat un test de IQ. Rezultatul? Cu cât o persoană consumă canabis mai regulat, cu atât mai mult îi va scădea IQ-ul pe parcursul vieții. În categoria celor mai înrăiți consumatori, IQ-ul era cu cinci sau șase puncte mai mic decât media. La persoanele care începuseră să fumeze iarbă doar după vârsta de 18 ani, nu exista nicio dovadă de scădere a IQ-ului.

Consumul regulat de canabis are un efect negativ de durată asupra memoriei mai ales la persoanele tinere. Asta pentru că acestea au creierul încă în dezvoltare, iar consumul regulat de THC în doze mari interferează cu această dezvoltare. În orice caz, niște studii mai mici au arătat că aceste efecte nu li se aplică celor care au început să fumeze iarbă mai târziu și apoi au renunțat.

Și cum rămâne cu clișeul prăjitului puturos? Un studiu de anul trecut arată că persoanele care fumează iarbă nu sunt, în general, mai puțin motivate decât persoanele care nu fumează iarbă. Barbara Sahakian, unul dintre autorii studiului, a comentat: „Rezultatele noastre sugerează că consumul recreațional de canabis nu are impact asupra motivației consumatorilor. Unii dintre participanții la studiu fumează canabis zilnic și tot sunt motivați.”

Mulți părinți sunt îngroziți că iarba le poate declanșa copiilor lor tulburări psihotice, precum schizofrenia. În principiu, orice substanță psihoactivă, inclusiv alcoolul, alterează starea de conștiență pentru o anumită perioadă de timp. Iar asta e uneori dezirabil. În orice caz, dacă simptomele persistă și după perioada de intoxicare, atunci se poate vorbi de psihoză. În orice caz, psihozele sunt de mai multe feluri, iar dezvoltarea unei tulburări psihotice depinde de mulți factori diferiți. Unul dintre ei e genetica.

Așadar, poate iarba să declanșeze psihoze? O meta-analiză din 2013, bazată pe 91 de rapoarte, a descoperit cum consumatorii de canabis au de două ori mai multe șanse să experimenteze pentru prima oară o psihoză în comparație cu restul populației. O altă meta-analiză din 2016 a descoperit că aproape fiecare al treilea pacient cu psihoză fuma iarbă regulat la momentul când a început boala.

Așadar, totul clar? Nu. Autorii studiului au avertizat că aceste date nu garantează că iarba e neapărat declanșatorul tulburării psihotice. E posibil și ca persoanele care au tendințe psihotice să fumeze iarbă mai des – ca automedicație.

Și mai e o chestie: deși mult mai multe persoane fumează iarbă decât acum douăzeci de ani, iar iarba e mult mai tare, numărul cazurilor de psihoză nu a crescut.

În orice caz, nivelul de THC joacă un rol esențial. Un studiu din 11 țări europene și Brazilia a descoperit în 2019 că mai multe persoane dezvoltă psihoze dacă consumă zilnic canabis cu mai mult de zece la sută THC. Cercetătorii studiului au concluzionat că 12 la sută dintre cazurile noi de tulburări psihotice ar putea fi prevenite dacă pe piață nu ar circula canabis cu un conținut foarte ridicat de THC. În Londra, iarba ajunge să aibă până la treizeci la sută THC.

Tulburările psihotice sunt complexe și nu se reduc la faptul că cineva fumează iarbă. O persoană care e predispusă genetic la tulburări psihotice și consumă regulat iarbă cu un conținut crescut de THC își crește riscul de a dezvolta tulburarea. Și canabinoizii sintetici joacă un rol în asta, dar mai multe despre acest subiect mai jos.

Apropo: Deși THC-ul crește riscul tulburărilor psihotice, CBD-ul din mugurii de canabis poate avea un efect anti-psihotic, conform unui studiu din 2019. Dar cum e imposibil să știi ce conținut de CBD și THC are iarba pe care o cumperi ilegal, se poate spune că achiziționarea ilegală de iarbă crește riscul de tulburări psihotice. Dacă iarba e cumpărată legal din magazine de specialitate, și știi exact cât THC are, riscul scade. Deci încă un punct pentru legalizare.

Imediat ce se va legaliza iarba, toată lumea o să înceapă să fumeze iarbă – cel puțin așa spun cei care se opun legalizării. După această logică, doar interdicția îi va împiedica să consume canabis. Oamenii consumă canabis din motive foarte variate. În țările în care e legal, s-a văzut foarte clar că legalizarea nu a avut niciun efect asupra consumului.

Oamenii nu fumează mai mult canabis dacă e interzis și nici dacă e legal. Acesta e rezultatul unui studiu comparativ efectuat de UK Home Office în 2014. În mod întâmplător, asta li se aplică și tinerilor. Oponenții legalizării spun că pe ei vor să-i protejeze.

E adevărat că tinerii pot fi afectați negativ de consumul de canabis, cum se arată la punctul 1, dar prohibiția nu îi oprește să consume. Ba unele studii arată fix opusul.

În 2014, Centrul de Cercetare a Drogurilor din Frankfurt pe Main le-a pus tinerilor întrebări despre felul în care consumă canabis. Zece la sută dintre ei au recunoscut că ilegalitatea e unul dinte motivele pentru care li se pare tentant. În contrast, doar un singur procent dintre tinerii fără experiență cu drogurile au zis că prohibiția i-ar împiedica să consume canabis. Aceștia pur și simplu nu erau interesați de canabis. O analiză a orașelor americane Washington DC și Colorado, unde consumul recreațional de canabis e legal, confirmă această tendință. Un studiu, care compara comportamentul de consum a 1,4 milioane de adolescenți cu vârste peste 15 ani, a descoperit că de când s-a legalizat canabisul în 2014, șansele ca un adolescent să fumeze iarbă regulat a scăzut cu nouă la sută. Asta pentru că legalizarea a îngreunat procesul de achiziționare a drogurilor pentru tineri, pentru că există mai puțini dealeri, iar magazinele de specialitate au restricții.

În Portugalia, care a decriminalizat posesia și consumul de droguri precum canabis, ecstasy și heroină din 2001, numărul tinerilor care fumează iarbă e mai mic decât media europeană.

E un argument foarte popular, dar foarte puțin documentat.

După cum am menționat mai sus, oamenii nu consumă în funcție de cât de legal e sau nu un drog. În plus, legalizarea ar arăta că politicienii acceptă realitatea – faptul că oamenii consumă fără să le pese de prohibiție – și că vor să îi protejeze. Dar guvernele transmit în prezent că nu vor să controleze piața ilegală. Și numai legalizarea ar ajuta oamenii să știe exact ce iarbă cumpără și ce conținut de THC are. Mesajul legalizării nu e că iarba e inofensivă, ci dimpotrivă: că poate avea efecte negative și tocmai de aceea vrem să știm și să verificăm exact ce conținut are.

Legalizarea ar încuraja discuțiile deschise pe subiect. Ideea nu e să interzicem toate pericolele, ci să creăm un climat prietenos în care putem pune întrebări fără teamă de repercusiuni.

Da, așa e, plus că e stropit cu tot felul de substanțe chimice periculoase. 

În primul rând, conținutul de THC a crescut cu cinci la sută în Germania în ultimii zece ani – de la un conținut mediu de 8,3 la sută în 2011 la un conținut de 12,3 la sută în 2021. Asta și pentru că iarba e încă ilegală. Pentru că producția ilegală nu poate avea loc la exterior, în văzul lumii, ci în sere. Asta înseamnă că producătorii influențează mai mult recolta, prin lumină și căldură artificială. Dacă iarba ar fi legalizată, cultivarea ei s-ar face afară și planta ar avea un conținut mai mic de THC. Mulți consumatori nici nu își doresc un conținut mare de THC, dar nu au control asupra mărfii, pentru că dealerul nu știe să-ți spună astfel de detalii.

Pe lângă asta, canabinoizii sintetici sunt tot mai răspândiți. Sunt produși în laboratoare ilegale și se stropește cu ei iarba de proastă calitate sau iarba cu CBD. Efectele lor sunt între treizeci și trei sute de ori mai puternice decât ale THC-ului, conform toxicologului Fabian Steinmetz. De obicei, substanța e și distribuită prost pe muguri, iar consumatorii nu știu niciodată cât vor consuma. Și nici nu știu că fumează canabis sintetic. Substanțele chimice pot duce la boli de circulație, leșin, psihoză, halucinații și deces. Un raport din 2016 care a examinat patru mii de cazuri din diverse studii, a identificat 26 de decese. Dar probabil numărul cazurilor e mult mai mare, pentru că multe nu sunt raportate și cauza decesului nu e mereu cunoscută.

Mai sunt unii care spun că legalizarea nu va afecta cu nimic piața neagră. Asta e valabil în California, Colorado și Țările de Jos, dar din motive specifice care țin de structura legalizării.

În California și Colorado, în ciuda legalizării, există și o piață neagră. Asta pentru că există prea puține magazine de specialitate legale. Când ai magazinul la nu știu câți kilometri de tine, preferi să iei de la un dealer. În același timp, în majoritatea cazurilor, consumatorii preferă să ia iarbă de la magazinele de specialitate dacă sunt aproape de ei. Un studiu efectuat de Marijuana Enforcement Division de la Colorado Department of Revenue estimează canabisul provenit de pe piața neagră din Colorado la doar 5,7 la sută. În comparație, proporția de țigări ilegale din Europa e de opt la sută.

În plus, și prețul are un rol decisiv în eliminarea pieței negre. Dacă iarba legală e de două ori mai scumpă decât cea de pe piața neagră, consumatorii nu vor face tranziția la piața legală. Asta a fost situația inițială în Colorado. Imediat după legalizare, în 2014, prețul pentru 3,5 grame de canabis a crescut la 65 de dolari, din cauza aprovizionării sărăcăcioase, a cererii mari și a taxelor.

În Țările de Jos, situația e foarte diferită. Dar canabisul nu e legal nici acolo – statul doar tolerează vânzarea și consumul. Producția și livrarea sunt ilegale, deci sunt organizate de infractori. În regiunile în care nu există magazine de specialitate, piața neagră umple golul de pe piață. Numărul de magazine de iarbă din Țările de Jos s-a înjumătățit din 1995 încoace. Cum producția și livrarea sunt încă ilegale, nimeni nu poate verifica oficial ce conține iarba pe care o cumpără majoritatea olandezilor din magazine. Așadar, dacă o țară vrea să facă legalizarea corect, ar trebui să legalizeze și producția și livrarea și să mențină niște prețuri care să poată face concurență pieței negre.

Canabisul este un drog popular de foarte mult timp. Conform sondajului Epidemiological Addiction din 2018, aproape o treime dintre germanii cu vârste între 18 și 64 de ani au fumat iarbă măcar o dată în viață. 4,5 milioane de germani fumează iarbă în mod regulat. Nu știu dacă asta e bine sau rău, dar e o realitate pe care politicienii ar trebui să o accepte. Dacă 4,5 milioane de persoane fumează iarbă, ar trebui să facă ceva ca să protejeze aceste persoane.

Canabis e cel mai consumat drog din România, iar după un studiu din 2020 al psihologului Mihai Copăceanu, peste 1,1 milioane de tineri români l-au consumat cel puțin o dată.

Mai există deja un drog legal, alcoolul. Consumul regulat și excesiv de alcool poate provoca boli grave, distruge celulele din corp și dă dependență rapid. Imaginează-ți ce nasoală ar fi situația dacă alcoolul ar fi ilegal. Dar chiar și așa legal cum e, tot mor din cauza lui milioane de oameni pe an la nivel european. Canabisul n-a ucis niciodată pe nimeni.

Acest argument a fost demontat științific de nu știu câte ori. În 1994, după ce mai mulți experți și-au dat cu părerea pe subiect, până și Curtea Federală Constituțională a descoperit că „hașișul nu e un drog care deschide calea spre droguri mai tari.” Fumătorii de iarbă vor să fumeze iarbă pentru că substanța produce un efect specific care nu poate fi înlocuit de nicio altă substanță. Mai există și argumentul că multe persoane intră în contact cu droguri mai tari prin dealer-ul lor. Dacă s-ar legaliza canabisul, n-ar mai fi nevoie de dealeri și s-ar rezolva și problema asta.

E un argument mai puțin folosit, dar cine știe, poate ai rude foarte bine documentate. Amprenta ecologică a multor fumători de iarbă nu prea e verde. Un raport Transnational Institute publicat în octombrie 2022 susține că producția unui kilogram de canabis într-o seră interioară emană între 2 300 și 5 200 de kilograme de CO2, echivalentul arderii unei cantități de benzină aflate între nouă sute și două mii de litri. Consumul de electricitate pentru o recoltă anuală de patru sute de tone echivalează cu consumul de electricitate din toate casele din Köln într-un an.

De aceea, The German Hemp Association insistă pe cultivarea canabisului în aer liber și pe utilizarea de energie sustenabilă. Alții susțin că iarba ar trebui importată din țările cu un climat mai adecvat, lucru care i-ar ajuta și pe micii fermieri. Dar asta nu e posibil cât timp canabisul e ilegal. De aceea e bună legalizarea.

Ce se va întâmpla cu dealerii după legalizare? Un prim pas ca să nu se apuce de alte activități ar fi reabilitarea lor.

După cum scrie un dealer într-o scrisoare deschisă către guvernul federal, elitele albe sunt cele care beneficiază de legalizare în Statele Unite. Persoanele cu venituri mari și privilegii își permit să își deschidă magazine de specialitate și să facă profit, în timp ce persoanele mai puțin privilegiate fac pușcărie ani de zile dacă încearcă să-și câștige existența din trafic de canabis.

Așa că ar fi logic ca legalizarea să fie făcută astfel încât aceste persoane defavorizate să nu fie pedepsite încă o dată, mai ales că multe dintre ele au cunoștințe pe subiect și cunosc foarte bine clienții și nevoile lor. Legalizarea ar trebui să le includă și pe ele în proces, nu să le excludă.

Dacă discuția despre subiect se lungește, până și persoanele foarte conservatoare ajung să se îngrijoreze că protecția consumatorilor ar fi pe locul doi, după interesele industriei. Bine, asta e o problemă care ține de capitalism în general, nu doar de industria canabisului. Aceste interese ale industriei pot fi ținute sub control.

De exemplu, conform unui studiu dspre legalizare, Ministerul Federal al Sănătății din Germania vrea să interzică reclamele la canabis sau la magazinele de specialitate situate în jurul spitalelor și școlilor. 

Articolul a apărut inițial în VICE DACH.