Am 23 de ani și am făcut avort pe ascuns într-un stat în care este ilegal

Tânăra de 23 de ani plănuise să petreacă weekendul de 4 iulie cu sora ei. Urmau să meargă în excursie și să înoate într-un lac din zonă. Abia așteptau să vadă focurile de artificii.

Dar, în loc să facă toate astea, femeia a petrecut weekendul într-un hotel, împreună cu fostul ei iubit. S-a uitat la seriale pe bandă rulantă și a încercat să avorteze.

Ca să-i protejăm siguranța, o vom numi pe această femeie J.

Cu câteva zile înainte de weekendul de care vorbim, Curtea Supremă a Statelor Unite anulase legea Roe v. Wade și îi eliminase lui J. dreptul constituțional de a face avort.

„De Ziua Independenței, cel mai independent lucru pe care îl puteam face a fost să iau o pastilă pentru avort. Dacă aș fi ales să nu-l fac și să continui sarcina, n-aș mai fi fost independentă niciodată. Viața mea n-ar mai fi fost niciodată a mea și asta mi s-a părut mult mai îngrozitor decât avortul în sine”, a zis J.

J. a simțit, efectiv, că universul i-a jucat o festă. Timp de 11 zile, a fost nevoită să treacă peste mai multe obstacole financiare, emoționale și medicale, ca să facă avort în secret. În aceste zile, a aflat de unde poate obține pastile pentru avort, și-a ascuns planul de părinții ei creștini conservatori și a vorbit cu furnizori de avort care au încălcat legea ca să o ajute. Cum depășea un obstacol, apărea altul, după spusele lui J.

De acum, după anularea legii Roe, multe persoane din Statele Unite – în special femei, persoane de culoare și persoane sărace - vor deveni experte în încălcarea legii ca să poată face avort. Și, deși pastilele pentru avort sunt sigure din punct de vedere medical dacă le iei când sarcina e incipientă, nu te poți simți în siguranță atunci când știi că încalci legea, mai ales când ești strict supravegheat de către stat. Iar persoane de culoare precum J. sunt mereu în vizorul poliției.

Dar J. a fost foarte hotărâtă să facă avort, chiar și după ce a aflat că exista un risc foarte mare ca sarcina să fie extrauterină. Experții juridici avertizează că e posibil ca doctorii să refuze de acum să trateze chiar și cazurile de sarcini extrauterine, de teamă că vor ajunge la închisoare.

„Sper din suflet să nu sângerez prea tare și să ajung la spital, ca să nu fiu prinsă naibii”, ne-a zis J. la telefon, după ce a luat pastilele pentru avort.

Povestea lui J. va deveni, probabil, povestea multor altor femei. Oare câte femei s-au informat deja cum pot face avort acasă după ce s-a anulat legea Roe?

„Legea asta m-a făcut să mă simt ca un număr dintr-o statistică. Nu e ca și cum mi-am dorit așa ceva. Nu aveam niciun chef să fac avort într-un hotel”, a zis ea.

Anularea acestei legi a cauzat haos în Arizona. La fel ca și în alte state controlate de republicani, Arizona a aprobat atâtea restricții pentru avort ca să submineze legea Roe încât, după ce oponenții avortului au eliminat-o, nimeni n-a putut cădea de acord ce restricții mai sunt valabile.

Anul acesta, Arizona a aprobat o lege care interzicea orice avort după 15 săptămâni de sarcină, după același model din statul Mississippi, cu scopul să submineze legea Roe. Ideea era că, dacă legea Roe e anulată, va intra în vigoare legea asta cu 15 săptămâni. După ce legea Roe a fost anulată de Curtea Supremă, procurorul general Mark Brnovich a publicat un comunicat de presă în care anunța că interdicția privind avorturile după 15 săptămâni de sarcină va intra în vigoare în nouăzeci de zile. Dar Senatul a anunțat că deja e în vigoare o interdicție aproape totală a avorturilor care data din vremuri străvechi în Arizona. Legea respectivă susținea că avortul e legal doar în cazurile în care acesta e necesar ca să salveze viața femeii.

Din cauza confuziei rezultate, furnizorii de avorturi din Arizona au încetat să mai facă procedura. Apoi, Brnovich a confirmat că legea în vigoare e cea strictă, care interzice aproape toate avorturile, și nu cea cu privire la sarcinile de peste 15 săptămâni.

J., care plănuia să-și petreacă vara la părinții ei ca să economisească bani, a zis că abia se mutase în Arizona când Curtea Supremă a anulat legea Roe. Încă nici nu realizase că îi întârziase menstruația. Apoi, la o zi după anularea legii, a început să se simtă foarte rău.

„Am vomitat în mașină la tata. Mi-am dat seama că ceva era foarte în neregulă.”

Și-a făcut un test de sarcină și a ieșit pozitiv.

„Am stat șocată în duș timp de 45 de minute, pentru că nu puteam procesa ce mi se întâmplase. Țineam testul de sarcină în mână și mă holbam la el. Nu-mi venea să cred”, a povestit ea.

J. nu și-a dorit niciodată copii. Se consideră mai degrabă genul de mătușă cool. Clar se încadrează în tipologie: e o cititoare avidă, râde des și e pasionată de astrologie. J. vrea să devină consilieră pentru afaceri mici sau educatoare sexuală. 

Relația ei cu părinții a fost mereu tensionată. Când era în liceu, aceștia au descoperit că avea o relație cu o fată și n-au mai lăsat-o să meargă la școală. Au hotărât că o vor educa acasă, ca formă de terapie de conversie la heterosexualitate. Cu astfel de părinți, J. a știut că va trebuie să se descurce singură. Dacă le-ar fi spus, nu doar că n-ar fi ajutat-o, ci ar fi și dezmoștenit-o.

Lui J. îi place să facă liste și planuri. Așa că, imediat ce a aflat că e însărcinată, s-a pus pe treabă: a făcut o listă cu toate grupurile care o puteau ajuta, inclusiv câteva clinici de avorturi. A sunat la toate și, de fiecare dată când o refuza cineva, tăia grupul sau clinica de pe listă.

„A fost atât de descurajator. Mi-a frânt inima. De fiecare dată trebuia să mă încurajez să o iau de la capăt. Lasă că poate am succes cu următorul telefon! Și tot așa”, a povestit ea.

Una dintre organizațiile pe care le-a contactat s-a dovedit a fi un centru pro-viață, deghizat în centru anti-avort. America e plină de astfel de centre care, atunci când femeile vin la ele disperate ca să avorteze, încearcă să le convingă să păstreze sarcina.

J. a povestit cum centrul a încercat să o convingă să vină la ei și să asculte bătăile inimii bebelușului. Dar sarcina lui J. avea doar cinci săptămâni, deci embrionul nici măcar nu își dezvoltase inima la momentul respectiv.

„Mi-a fost milă de ei cumva. Cum să crezi că ai dreptul să faci o persoană aflată în situație de criză să se răzgândească? Cum să îți permiți să emiți astfel de judecăți despre alegerile altcuiva? Și să fii atât de ignorant încât să crezi că faci un lucru bun.”

Până la urmă, J. a sunat la un hotline pentru femei și o tipă de acolo i-a zis că cea mai bună opțiune e să-și comande online pastile pentru avort. Așa că asta a făcut.

Experții medicali sunt de acord că pastilele pentru avort elimină cu ușurință sarcinile aflate în primul trimestru, fără să pună în pericol sănătatea femeilor. E un proces simplu, dar care durează mult timp. La 24 de ore după ce au luat o doză de mifepristonă, femeile trebuie să mai ia și o doză de misoprostol.

Și, la fel ca orice lucru de pe planetă, aceste medicamente se pot cumpăra online.

Aid Access, un serviciu lansat de un doctor olandez care furnizează avorturi în țările ostile, e principalul furnizor de pastile pentru avort din Statele Unite. Acestea costă 110 dolari, dar livrarea poate dura între una și trei săptămâni.

J. nu a vrut să aștepte atât de mult. E groaznic să ai în tine o sarcină pe care nu o dorești și care crește în fiecare zi.

„Îmi era mult prea teamă să mai stau așa. Teamă că se vor prinde părinții, teamă că va crește prea mult sarcina și va fi și mai greu să avortez...”, ne-a povestit J.

Cu ajutorul unui site numit Plan C, care le explică americanilor cum pot obține pastile pentru avort, a găsit pastile care puteau fi livrate în câteva zile. Costau 289 de dolari, cu tot cu livrare. Ea avea economii de patru sute de dolari, dar, din fericire, fostul ei iubit a fost de acord să contribuie și el cu bani pentru avort. 

Cei doi au făcut planul. Au pus livrarea de pastile pe adresa fostului iubit al lui J, care locuiește într-un stat unde nu e interzis avortul, pentru că J. se temea să nu găsească părinții pastilele în cutia poștală. Apoi, fostul iubit urma să zboare în Arizona și să se vadă cu J, care le-a zis părinților că vrea să viziteze o prietenă. După care urmau să meargă amândoi la un hotel, unde J. urma să avorteze.

Vineri, Curtea Supremă a abrogat legea Roe. Sâmbătă, J. a aflat că era gravidă. Luni, fostul ei iubit deja comandase pastilele și cei doi le așteptau să ajungă joi

Doar că n-au sosit joi. S-au pierdut pe drum, undeva între poștă și camionul de livrări. Câteva ore au fost disperați și n-au știut ce să facă. S-au gândit inclusiv să meargă în statul unde locuia fostul ei iubit, ca să avorteze acolo.

Până la urmă, el a convins-o să meargă la un centru de sănătate ca să afle în ce stadiu era sarcina. După câteva teste, care i-au mai costat 180 de dolari, J. a aflat că exista un mare risc ca sarcina să fie extrauterină, iar asta însemna că puteau apărea probleme chiar și la avortul medicamentos.

Oamenii de la centru i-au dat un număr de telefon la care să sune dacă simte că e ceva în neregulă în timpul avortului. Și au rugat-o să nu spună nimănui că au ajutat-o, ca să nu-i pună în pericol. „Nu ne suna pe noi, sună la acest hotline anonim. Altfel ne bagi într-o belea mare.”

„Nu cred că oamenii realizează ce lucru oribil s-a întâmplat odată cu abrogarea legii Roe. Efectiv nici nu mai pot pune întrebări unor experți medicali, pentru că îi bag în belea?”, a zis J. și a început să plângă.

Având în vedere haosul legal cu privire la avort din Arizona, oamenii se tem să dea până și un sfat unei persoane în situație de criză. 

Înainte de căderea legii Roe, nu era o infracțiune să faci avort medicamentos – dar experții au avertizat că, dacă un procuror dorea să te acuze, avea toate șansele să reușească. Din 2000 încoace, peste șaizeci de persoane au fost acuzate că au făcut avort singure sau că au ajutat pe cineva să facă avort.

Interdicțiile legate de avort se concentrează, în general, pe pedepsirea furnizorilor, iar activiștii anti-avort insistă că au în vizor doar persoanele care furnizează avorturi, și nu persoanele care au nevoie să facă avort. Dar acum că nu mai există legea Roe, nu se mai știe deloc ce e legal și ce nu, iar persoanele însărcinate sunt și ele în pericol.

Până la urmă, fostul iubit al lui J. a aflat că pastilele fuseseră livrate din greșeală la un vecin. I-au cumpărat un bilet de avion cu 710 dolari și au rezervat o cameră la hotel cu 392 de dolari.

J. a desfăcut cutia de pastile în hotel, duminică dimineață, și a luat prima pastilă, mifepristona. 

Douăzeci și patru de ore mai târziu, a băgat sub limbă patru tablete mici de misoprostol. Acestea s-au dizolvat într-o pastă foarte scârboasă la gust. După asta, i s-a făcut rău.

La începutul experienței care a durat 11 zile, J. credea că nu o să aibă niciun fel de emoții legate de decizia ei. Știa exact ce voia: să facă avort cât mai repede.

Dacă n-ar fi fost anulată legea Roe, ar fi ales să facă avort chirurgical.

„Aș fi vrut să mă îndrume cineva, să îmi explice exact ce se întâmplă cu corpul meu în timpul avortului. Dar după ce s-a anulat legea, efectiv am fost lăsată să mă descurc singură și am simțit că statul îmi folosește corpul ca pedeapsă împotriva mea.”

De aceea, emoțiile ei au fluctuat pe parcursul experienței și după. J. crede că asta s-a întâmplat și pentru că pastilele i-au dat hormonii peste cap. La un moment dat, a ajuns să plângă în timp ce se uita la o emisiune de pe History Channel despre istoria acadelelor. Au fost momente în care și-a chestionat inclusiv decizia.

„A fost cam nasol să văd cheagurile de sânge în toaletă și să trag apa peste ele, de parcă ar fi fost un peștișor mort. Am plâns mult în duș după asta. M-am simțit vinovată, am început să cred că poate conservatorii au dreptate. Dacă era cu adevărat o viață și eu am aruncat-o în veceu?”

Mai târziu, și-a revenit. „Acum știu că toate astea sunt prostii, dar când ești vulnerabil, te influențează.”

În timpul avortului, a ascultat pe repeat piesa „She Used To Be Mine”, din musicalul Waitress, în care o chelneriță se confruntă cu o sarcină nedorită pe care decide să o păstreze.

„Am ascultat piesa pentru că am rezonat mult cu ea. E despre cum te schimbă o astfel de situație. Iar eu simt că sunt o cu totul altă persoană după ce am trecut prin asta”, a zis ea.

O mare parte din viață, sexul a fost un subiect rușinos pentru J. Abia de curând a început să se bucure cu adevărat de sex. Iar acum are impresia că guvernul încearcă să o umilească din acest motiv.

Normal că mă tem de sex din nou acum. Mă tem să nu mai ajung din nou să fac avort într-o cameră de hotel. 

Miercurea de după weekendul de Ziua Independenței, J. a crezut că a terminat cu avortul. Sângerarea se oprise, dar, ca să fie sigură, a mai făcut o ecografie.

Per total, toată treaba asta a distrus-o financiar. Se mutase cu părinții ca să economisească niște bani, dar avortul, cu tot cu zborurile, hotelul, analizele medicale și mâncarea, au costat-o 1 900 de dolari, pe care noroc că i-a avut fostul ei iubit.

J. acuză conservatorii că au transformat avortul într-o chestiune atât de periculoasă și dificilă pentru femei. 

„Cred că sunt mai preocupați de viețile inexistente decât de cele care deja există aici pe Pământ. Sunt atât de ocupați cu niște detalii nerealiste despre avort încât neglijează adevăratele probleme ale femeilor care se aleg cu sarcini nedorite”, a zis ea.

J. nu are niciun regret pentru ce a făcut. 

„Chiar dacă am trecut prin multe emoții contradictorii, știu clar că nu îmi doream un astfel de viitor și că am luat cea mai bună decizie pentru mine. Punct”, a zis ea.