Ororile pe care le-au văzut soldații care s-au întors de pe frontul războiului din Ucraina

Atenție! Acest articol conține detalii explicite despre moarte și resturi umane.

Când a început să plouă cu rachete rusești peste baza de antrenament Yavoriv din vestul Ucrainei, pe 13 martie, acela a fost un atac de o importanță strategică majoră.

Baza militară e situată la zece kilometri de granița cu Polonia și teritoriul NATO și a găzduit multe exerciții ale blocului militar și ale forțelor ucrainene în ultimele decenii. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, a găzduit și mii de recruți străini care au venit să se înscrie în Legiunea Străină Ucraineană, noua ramură internațională a armatei ucrainene.

Adam a fost unul dintre noii recruți care au asistat la ziua bombardamentului. Tâmplarul polonez, care ne-a cerut să-i folosim doar numele mic, din motive de siguranță, era în Ucraina de câteva zile când l-au trezit exploziile rachetelor în duminica aceea, la patru dimineața. A ieșit din cort și a văzut în fața ochilor un dezastru – inclusiv un soldat care fusese rănit grav de o explozie.

„Avea fața arsă. Nu mai avea mâini. Mergea ca un zombi. Mi-a cerut ajutorul, dar ce puteam face? Știam că e deja mort, că se mai mișcă doar datorită adrenalinei din corp”, a povestit Adam.

Adam a vorbit cu VICE World News pe 27 martie, din Cracovia, Polonia, după ce trecuse granița cu două zile înainte. Abia acum are timp să reflecteze asupra gravității experienței prin care a trecut. Face parte din primul val de soldați voluntari din Legiunea Străină care s-au întors și au furnizat mărturii de pe frontul ucrainean.

Deși există multe povești cu străini curajoși care s-au aventurat în zona de război, nu prea există și relatări de la cei care au ieșit marcați din această experiență. Adam și alți recruți din Legiunea Străină au povestit pentru VICE World News lucruri îngrozitoare despre moarte și distrugere pe care le-au trăit cât au fost în Ucraina. Majoritatea s-au întors traumatizați și au hotărât să dezvăluie lumii întregi natura brutală și haotică a războiului pe care au trăit-o pe pielea lor.

„În primele trei zile în Ucraina, am asistat la mai multe evenimente îngrozitoare decât în tot timpul petrecut în Afghanistan”, a zis bărbatul de 35 de ani, care a luptat în Afghanistan timp de șase luni în 2012. „Dacă m-ar întreba cineva acum dacă vreau să merg în Afghanistan, mi s-ar părea o ofertă de vacanță.”

Adam reflectează și astăzi la atacul rusesc asupra bazei Yavoriv, care a durat ore în șir și a ucis 35 de ucraineni și 180 de mercenari străini, conform surselor Kremlinului, și a reușit totuși să găsească și o parte pozitivă. Numărul de recruți străini a scăzut semnificativ după acest atac, atunci când ofițerii ucraineni le-au dat acestora ocazia să părăsească țara și să plece acasă.

„Mulți erau aventurieri inconștienți. Ziceau că au făcut armata, dar mințeau. Chiar ne bucurăm că asta s-a întâmplat înainte să ajungem în Kyiv. Pentru că evenimentul ăsta i-a filtrat pe toți foarte bine și am rămas cu cei mai buni”, a zis Adam.

Soldatul vietnamez american, originar din California, vindea tăieței în Medellin, Columbia, cu trei săptămâni în urmă, când a fost impresionat de un discurs al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski care le cerea recruților străini să ajute armata ucraineană.

A vorbit cu VICE World News săptămâna trecută, dintr-o cameră de hotel pe care o împărțea cu un alt legionar din Statele Unite. Ambii au ajuns în Ucraina separat, pe 9 martie, și au părăsit țara împreună, pe 22 martie.

Le, un bărbat de treizeci de ani cu vocea blândă, a fost soldat în unitatea lui Adam, împreună cu alți douăzeci de colegi. Și el a fost nouă luni în Afghanistan în 2012 și a lucrat pentru serviciile de informații timp de trei ani, după care a plecat în Medellin când a început pandemia.

La fel ca Adam, a zis că experiența lui nu l-a pregătit deloc pentru războiul din Ucraina, unde Vladimir Putin a lansat cea mai mare ofensivă militară din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace

„Chiar și cei cu experiență militară au fost obligați să admită că n-au mai luptat așa de multă vreme. Problema cu armata americană și armata NATO e că sunt răsfățate. Au resurse, logistică, medici, susținere. În Ucraina nu exista nimic de genul ăsta”, a zis el.

Atât Adam, cât și Le, au povestit despre anxietatea cauzată de războiul urban. 

„Războiul urban e un iad. Ești înconjurat de inamici – o grămadă de inamici, o grămadă de tancuri. Mergi liniștit și deodată dai peste tancurile inamicului”, a zis Le.

Deși rezistența ucraineană e considerată impresionantă, Le a vorbit și despre lipsa structurii și organizării din rândurile ei. Chestia asta a dus la creșterea numărului de victime non-necesare, lucru care ar fi putut fi remediat prin alocarea unui ofițer ucrainean fiecărei unități.

Atât Le, cât și Adam au povestit despre soldați cu un comportament periculos, care nu puteau fi controlați. Aceștia i-au amenințat și atacat pe colegii din Legiune, consumau substanțe, jefuiau magazine sau case și împușcau câini vagabonzi.

Pe măsură ce treceau zilele, anxietatea lui Le s-a agravat și deja nu se mai simțea în siguranță nici printre colegii lui. A zis că mulți dintre ei erau „psihopați și infractori care veniseră nu ca să ajute țara, ci pentru că sperau că o să poată să omoare oameni și să facă ce vor, fără să respecte legi”.

„Mulți colegi nu voiau să meargă în misiune cu oamenii ăștia pentru că nu aveau încredere în ei. Credeau că era mai mare riscul să fie împușcați de ei, decât de ruși.”

VICE World News nu a putut verifica independent mărturiile lui Le, dar Adam a confirmat că cinci bărbați fuseseră eliminați din Legiune și trimiși acasă chiar înainte să ajungă el acolo. A accentuat că acei bărbați erau totuși niște excepții într-un grup altfel armonios de luptători străini și că guvernul ucrainean face tot posibilul să ia măsuri ca să nu se mai întâmple așa ceva. Soldatul american cu care Le a călătorit până în Varșovia a zis că fusese atacat de unul dintre bărbații respectivi și a plecat pentru că nu se simțea în siguranță în propria unitate, dar a refuzat să ne dea un interviu.

Le a avut și alte motive pentru care a hotărât să renunțe la misiunea din Ucraina după două săptămâni.

Ne-a povestit că, pe 18 martie, unitatea lui patrula printr-o pădure din vestul Kyivului și a găsit trupul unui soldat gerogian care fusese ucis de rachete. Nu au vrut să îl lase în urmă, așa că i-au transportat cadavrul timp de opt kilometri prin pădure, până la cea mai apropiată stradă. Acolo, Le i-a notat datele de pe plăcuța de identificare, după care l-a pus într-o mașină.

„Din cauză că intrase în rigor mortis și mașinile europene sunt foarte mici, a trebuit să-i rupem picioarele. A fost groaznic, n-o să uit chestia asta prea ușor”, a zis Le.

Își amintește și cât de îndurerat s-a simțit când i-a văzut pe alți soldați georgieni care îi aduceau omagii colegului lor. Experiența a fost prea traumatizantă ca să mai poată suporta și Le a hotărât să plece acasă după câteva zile. „N-am realizat cât de mult o să mă afecteze toată treaba asta.”

„A fost un moment sumbru. Și a fost prea mult pentru mine. Mi-a frânt inima, efectiv”, a povestit el.

Adam, care s-a întâlnit cu moartea de două ori într-o săptămână, își amintește de incident într-o manieră jovială. Ăsta e mecanismul lui de coping.

„Așa îmi gestionez eu stresul, prin umor. Unii mă judecă pentru asta. N-au decât. Ce să fac? Să plâng încontinuu cât sunt pe front?” a zis Adam.

Adam, care a plecat parțial din cauza tensiunilor dintre soldați, nu exclude o reîntoarcere în Ucraina. Acum strânge bani pentru echipament mai bun – radare, ochelari termali și de noapte - care va schimba situația în războiul urban din Kiev.

Le călătorește prin Europa ca să proceseze experiența prin care a trecut, după care se va întoarce în Columbia să vândă supă cu tăieței. A zis că e pregătit să se confrunte cu un sentiment pe care l-a trăit și atunci când s-a întors din Afganistan: „sentimentul că nimănui nu-i pasă și nimic nu s-a schimbat, pentru că oamenii își duc viața ca și până acum, neafectați de ororile din alte părți ale globului”.

I-a avertizat pe cei fără experiență militară care vor să meargă să ajute Ucraina: „Probabil o să renunțați după primul atac aerian”. Le și-a postat experiența pe rețelele sociale, unde e criticat de mulți – unii dintre ei soldați care i-au fost colegi – pentru faptul că a plecat din Ucraina după doar două săptămâni.

A declarat de mai multe ori că aceste critici sunt făcute de oameni ignoranți. Dar vorbele colegilor lui îl dor.

„Încerc să nu o iau prea personal, pentru că știu că ei nu au habar cum e acolo. E un cu totul alt tip de conflict. Singurul lucru pe care îl pot spune colegilor mei e că și ei au avut ocazia să meargă să lupte în Ucraina și totuși n-au făcut-o.”