Tortura la care sunt supuse femeile la menstruație în Asia de Sud, deși este ilegal

Poulomi Basu mi-a spus de mai multe ori povestea din spatele expoziției ei, Blood Speaks. Când a vorbit cu VICE înainte de festivalul de fotografie Photo 2022, care s-a ținut luna aceasta în Melbourne, a fost după ani de reflecție asupra unui proiect început în 2013.

Expoziția se bazează pe o tradiție străveche practicată în anumite părți din Nepal și India: Chhaupadi. E vorba de un tabu cultural care exilează lunar femeile în niște căsuțe din chirpici sau grajduri, cât timp acestea sunt la menstruație.

E un obicei vechi de secole, născut din tradiții și superstiții hinduse, de obicei legate de execuția gurului Vishvarupa de către regele zeilor, Indra. Blestemat, Indra a încercat să scape de păcat prin distribuirea lui între patru elemente: râurile, copacii, pământul și femeile. Sângele care le curgea femeilor în timpul ciclului menstrual reprezenta eliberarea greșelii sale – astfel, femeia a devenit impură și de neatins în perioada menstruației.

Ceea ce a început ca un proiect de cercetare pentru Basu, cu ajutorul organizației caritabile WaterAid, s-a transformat într-o campanie vizuală împotriva violenței și discriminării promovate de această tradiție care afectează enorm femeile din Asia de Sud. Campania a ajuns vizibilă la nivel mondial, dar, în același timp, rămâne un proiect intim legat de propria experiență din tinerețe a lui Basu.

„Și eu sunt hindusă. În copilărie, nu aveam voie să particip la festivități sau să intru în anumite spații dacă eram la menstruație. Așa că am simțit pe pielea mea această formă de violență și misoginism normalizat”, a declarat ea pentru VICE.

„Dar nu sub forma extremă în care femeile sunt tratate mai rău decât animalele, sunt violate și ucise, iar uneori mor pur și simplu.”

Basu a documentat condițiile cu care se confruntă femeile aflate la menstruație în zonele rurale din Nepal și India, ca să arate cum le distruge viețile patriarhatul.

Când făcea fotografii, Basu era adesea înconjurată de membri mai în vârstă ai comunității – un simptom al obiceiurile intergeneraționale. Femeile mai în vârstă promovează și ele această tradiție.

„Exilul menstrual e o formă extremă de violență care are consecințe fizice, emoționale și psihologice”, a zis Basu. „Am vrut să expun lupta femeilor și felul în care tranziția de la fată la femeie e considerată o amenințare, la fel ca și sexualitatea feminină.”

„De multe ori, femeile nu știu că au de ales. Trebuie să vorbești cu ele ca să le ajuți să înțeleagă că pot decide pentru ele. Sunt înconjurate de tot felul de gardieni, de la soacre la soți. Trebuie să vorbești întâi cu gardienii ca să ajungi la ele. Efectiv le iau toată puterea și încearcă să le controleze.”

Deși tradiția Chhaupadi a fost declarată ilegală în 2018, Basu a zis că aceasta continuă în mai multe sate și a povestit cum a dus la moartea unei fete pe nume Parvati, care a murit în 2019, alături de copiii ei într-o colibă friguroasă, pe timpul iernii. E un simptom al opresiunii culturale a femeilor care continuă sub forma mai multor tradiții precum Festivalul Rishi Panchami din Nepal.

„S-au schimbat multe lucruri, dar chiar și în orașe precum Kathmandu, mai ales în timpul festivalului Rishi Panchami, tot se accentuează faptul că femeile trebuie să se purifice în râul Bagmati, ca să nu fie prostituate în viața următoare”, a zis Basu.

„Se presupune că ar trebui să fie o sărbătoare națională pentru femei, dar e super misogină. E incredibil. Și are rădăcini atât de adânci în cultură...”

Basu își amintește de o tânără femeie pe care a întâlnit-o în călătoriile ei. Aceasta a declarat, la vârsta de 16 ani, că nu vrea să mai respecte chhaupadi, și a primit amenințări cu moartea de la membrii comunității. Până la urmă, Basu a inclus-o într-o comunitate organizațională unde a avut libertatea să vorbească. Prin această situație, Basu a declanșat o reacție în lanț.

„Am realizat că atunci când o femeie deschide gura și spune când se simte nedreptățită, mai multe femei prind curaj să facă asta”, a zis ea.

„Eu le consider supraviețuitoare, nu victime, pentru că au avut curajul să iasă în față și să îmi spună că suferă.”

Basu e de părere că independența femeilor poate îmbunăți toate aspectele vieții din societate.

„Independența unei femei e conectată cu dreptul ei la educație, iar asta influențează comunitatea din care face parte”, a zis Basu. „Dacă femeile nu au educație, înseamnă că nu pot lua parte la decizii politice importante și nu pot deveni lideri.”

Basu consideră că și bărbații adolescenți ar trebui să fie educați în acest sens, ca să poată dărâma, împreună cu femeile, tradițiile misogine.

„Mereu am simțit că adolescența e momentul perfect în care trebuie educați bărbații ca să nu se comporte violent cu femeile”, a zis Basu. „Pentru că atunci când sunt adolescenți, chiar și băieții sunt triști că mamele sau surorile lor sunt exilate.”

În prezent, proiectul Blood Speaks s-a transformat din eseu fotografic în experiență VR. Publicul ei poate accesa experiențele a trei femei care sunt exilate în fiecare lună ca societatea să rămână „pură”.

Prin acest proiect, Basu speră să elimine opresiunea și violența cu care se confruntă femeile și să le dea putere celor care, timp de secole, n-au avut voie să își spună durerea.