Ce poți face dacă descoperi că ai fost înșelat/ă

Când eram mai mic spuneam că oamenii care rămân într-o relație după ce au fost înșelați sunt niște fraieri, dar apoi am crescut, am analizat experiențele persoanle, dar și pe ale altora, și am realizat că relațiile sunt mult mai complicate decât finalul ăla fericit din filme cu care ai fost obișnuit.

Să fie clar: să înșeli sau să fii înșelat e de căcat orice ar fi. Diferența e că „atunci când ești foarte tânăr ai o anumită perspectivă asupra iubirii și relației pe care n-ai format-o în urma experienței, ci e mai mult una idealizată și bazată pe ceea ce crezi tu că înseamnă dragostea”, mi-a explicat Laura Duranti, psiholog, sexolog și terapeut de cuplu. „Cu cât crești și experimentezi, viziunea ta despre relații devine din ce în ce mai puțin ideală și mai mult reală.”

Așa că s-ar putea ca după o trădare, partenerii să încerce - având în vedere că s-a creat o „rană adâncă asupra legăturii cuplului, un atac real asupra încrederii, care subminează relația și te destabilizează ca individ” - să adune bucățile și să obțină un soi de nou început. Totuși, nu-i atât de simplu.

În majoritatea cazurilor, infidelitatea apare când lucrurile mergeau bine, când nu erau tocmai ok sau când totul părea la locul lui.

Conform lui Duranti, primul caz e cel mai puțin întâlnit și de obicei sunt „parteneri narcisiști care nu sunt în stare să intre într-o relație pe bune unul cu celălalt”; al doilea caz e cel mai de înțeles, în timp ce în al treilea s-ar putea ca persoana înșelată să rămână mai defazată decât te-ai aștepta, pentru că își va da seama că-n ultima vreme se concentra prea mult pe muncă, n-a „vrut niciodată” sau n-a fost atentă la absența partenerului/ei.

„Cei care au fost înșelați recunosc des că n-au recunoscut semnele sau, mai rău, le-au observat, dar n-au făcut nimic în speranța că lucrurile se vor rezolva cu timpul”, mi-a spus Duranti. „În cazul ăsta, cel înșelat nu e mai puțin vinovat decât trădătorul: relația trebuie îngrijită constant cu atenție și dedicare, iar dacă-i lăsată în voia sorții, e posibil să se întâmple ceva neplăcut.”

Asta nu înseamnă că partenerul înșelat trebuie să-i ierte celuilalt derapajul și trebuie să se autopedepsească pentru asta, ci că ar fi bine să-ți amintești că-n timpul descoperirii sau confesării infidelității „când arăți cu degetul la celălalt, alte trei degete ar trebui să fie îndreptate spre tine”, a continuat Duranti.

Pe scurt, e normal ca la început să simți deznădejde, să fii furios/oasă, dar dacă decizi să nu strici nimic, atunci ar trebui să încerci să „menții o confruntare constructivă” și să-ți amintești că „să ceri detalii despre infidelitate n-ajută la nimic: doar îți faci rău și-ți mărești furia”, a specificat Duranti. „Ce ajută e să afli de ce a avut loc infidelitatea. Ce nu mergea bine sau lipsea din relație? Ce l-a făcut pe partener să se uite în afara cuplului?”

Când vine vorba de etapa asta, te gândești la „a reveni la normal”, de parcă ar fi așa de ușor. Clar e aberant: să-ncerci să readuci totul la „cum era înainte” ar însemna să te întorci de fapt la problema care a dus la infidelitate.

„Dacă vrei să treci peste trădare, nu poți face asta dacă te întorci la aceleași condiții care au declanșat-o: trebuie să creșteți nivelul legăturii, să o maturizați, să fiți mai conștienți, mai sinceri și constructivi”, a continuat Duranti. „Dacă infidelitatea e ignorată imediat și nu e confruntată într-o manieră reală, va reapărea ușor. Dacă dai vina pe tine pentru ce s-a întâmplat, atunci ai grijă că se va întâmpla din nou.”

PRIMUL PAS. Decide dacă vrei să rămâi în relație sau să pleci. „Poate părea trivial, dar de multe ori cuplurile care vin la terapie încă nu știu dacă chiar vor să-și reclădească relația sau dacă mai există vreo șansă pentru ele. Ca să-ți fie clar, e necesar să înțelegi originea și motivele trădării. De fapt, situația e diferită dacă e vorba de un infidel în serie, comparat cu o trădare care a avut loc într-un anumit moment de înstrăinare.”

AL DOILEA PAS. Confruntă-te cu vina. „Când descoperi că ai fost trădat, tinzi să te întrebi cum e posibil să ți se întâmple ție. Și apoi apare vina. Trebuie să fii în stare să te ierți, ca să te eliberezi de durere, confuzie și furie și, în cele din urmă, să-ți ierți partenerul. Iertarea nu înseamnă că uiți, dar ajută să mai reduci din presiunea situației. Trebuie să înțelegi că infidelitatea, la fel ca toate evenimentele negative din viață, nu poate fi anulată, dar poate fi lăsată în trecut și folosită pentru a înțelege ce vulnerabiliăți are legătura voastră la care trebuie să lucrați.”

După ce bifezi cei doi pași, poți lucra la reconstruirea încrederii. E o perioadă de tranziție care necesită timp, meditație asupra problemelor precum sexul, spațiul personal, cel comun, viitor. De multe ori, chiar experimente, dacă sunteți amândoi de acord.

Chiar și-n a treia fază, tot s-ar putea să-l tratezi pe partener urât sau incorect, „dar ar ajuta să încerci să-ți exprimi grijile și temerile și să fii conștient/ă de fantomele trecutului”.

Chiar dacă cuplul e privit ca o entitate de sine stătătoare, părerea prietenilor și a rudelor atârnă mereu destul de greu. Dar cât de mult din părerea lor contează în faza post-trădare?

„Când suntem cu prietenii sau cu membrii familiei, ne simțim liberi să ne exprimăm în voie. În timp ce alți oameni văd doar ce le oferim noi”, a explicat Duranti. „Asta are două implicații: prima e că, dacă îi ceri un sfat unui prieten, el va răspunde doar pe baza detaliilor date de tine; a doua e că, dacă doar vorbești de rău despre partener, cel care ascultă nu va înțelege mai apoi decizia ta de a repara legătura.”

Se întâmplă des ca tu, ca înșelat sau cel care a înșelat, să le spui prietenilor că gata, renunți, iar apoi să rămâi în continuare cu persoana respectivă.

Duranti a recomandat să te descarci unui terapeut, unei persoane externe, și nu în fața prietenilor sau rudelor pentru că „sfatul lor e influențat de cât de mult țin la tine și de empatie, așadar nu ajută”. Dar dacă le-ai vorbit deja, „amintește-ți că doar tu știi cu adevărat ce vrei, doar tu ai o imagine completă a felului în care te simți și gândești și care e situația. Dacă crezi că e decizia corectă să rămâi în relație sau să te desparți, ceilalți se vor convinge treptat, când te vor vedea mai bine cu tine însuți/însăți”, a concluzionat Duranti.

Din păcate, nu există un interval de timp clar prin care să-nțelegi dacă poți sau nu să treci peste o trădare: fiecare relație și fiecare om sunt unici.

Dar un indiciu bun e să înțelegi dacă încrederea în tine și-n celălalt s-a vindecat sau dacă e oferită cu „rezerve” și nu cu adevărat autentic. „De exemplu, îi permiți partenerului să stea singur, iar apoi îi ceri dovezi de sinceritate, cum ar fi apeluri sau fotografii prin care să demonstreze că face chiar ceea ce spune sau, mai rău, îi umbli în telefon când nu e atent/ă.”

„Trebuie să-ți amintești că a fi într-o relație e ca și cum ai conduce: dacă te uiți mereu în oglinda retrovizoare, s-ar putea să faci accident.”

Așa că, dacă realizezi că-n ciuda tuturor eforturilor și bunăvoinței, nu poți trece peste ce s-a întâmplat, atunci „e cel mai bine să pui capăt relației care oricum ar fi devenit distructivă”.

Totuși, să nu te gândești că ai pierdut timp cu relația și cu tentativa de a o repara. „După ce s-a terminat, s-ar putea să fie de ajutor să faci o listă cu cele mai bune alegeri și decizii pe care le-ai luat în ultimii ani și să te concentrezi pe oamenii care te respectă, în loc să răscolești trecutul.”

Articolul a apărut inițial în VICE It.