În ultimii zece ani n-am bifat nici măcar un obiectiv pentru a opri distrugerea naturii

În 2010, în jur de 190 de state membre ale Convenției pentru Diversitate Biologică a ONU au creat o serie de strategii pentru a limita dezastrul adus asupra mediului. Între 2011 și 2020 se presupunea că va avea loc Decada Biodiversității ONU. O parte din planul ăsta de bătaie o reprezenta Aichi Biodiversity Targets, 20 de obiective care variau de la a renunța treptat la combustibilii fosili până la limitarea pierderilor din habitate și a opri poluarea. Ele se presupunea că trebuiau îndeplinite până în 2020.

În prezent, conform unui raport nou publicat de ONU, lumea a eșuat să bifeze chiar și un singur obiectiv până la capăt.

Doar șase din cele 20 sunt „parțial atinse”, iar printre ele se numără cele despre ariile protejate și speciile invazive. În anul care-i crucial pentru natură și climă, raportul a scos la iveală că niciunul dintre obiectivele biodiversității nu au fost respectate până la capăt. E al doilea deceniu consecutiv în care guvernele au eșuat să le îndeplinească.

„Sistemele vii ale Pământului ca întreg sunt compromise”, a zis Elizabeth Mrema, director executiv al Convenției pentru Diversitate Biologică. „Iar cu cât umanitatea exploatează natura în moduri nesustenabile, cu atât ne subminăm bunăstarea, siguranța și prosperitatea.”

Conform celor de la WWF, impactul umanității asupra naturii în ultimele cinci decenii a fost mortal: încă din 1970, aproximativ 70 de procente din fauna sălbatică au dispărut. Populațiile sălbatice globale sunt pe cale de dispariție din cauza supraconsumului uman, a creșterii populației și a agriculturii intensive.

Deșeurile plastice și excesul de nutrienți nu au fost aduse la un nivel la care să nu afecteze funcționarea ecosistemului și a biodiversității în lume, conform raportului. Poluarea electronicelor e încă o problemă serioasă, accentuată de ratele ridicate de consum. Peste 60 de procente din recifele de corali la nivel global sunt amenințate, mai ales din cauza pescuitului intensiv și a practicilor distructive.

„În prezent exterminăm sistematic toate ființele vii care nu sunt oameni”, a declarat Anne Lariguaderie, secretar executiv la IPBES, pentru AFP. A adăugat că criza globală de sănătate ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru liderii lumii.

Însă există și câteva raze de speranță. Cum ar fi despădurirea în scădere și o conștientizare mai mare a biodiversității și a importanței sale. 48 de specii au fost salvate de la dispariție în ultimele decenii. „În spatele acestor componente globale există și un progres important care ne arată că dacă impui politicile corecte, ele funcționează”, a zis autorul raportului și ajutorul secretarului executiv al Convenției pentru Diversitate Biologică, David Cooper.

Însă acest progres nu acoperă faptul că natura suferă grav, iar situația se înrăutățește din ce în ce mai tare. Lipsa unor măsuri adecvate e evidentă în finanțarea acțiunilor care vizează biodiversitatea; în jur de 78-91 de miliarde de dolari pe an. Dar o sumă mare ca asta e totuși mică în comparație cu sutele de miliarde necesare. Și pălește în fața banilor dați pe activități care afectează biodiversitatea, cum ar fi 500 de miliarde de dolari pentru combustibili fosili și alte lucruri care duc la degradarea mediului.