Publicitate
Chestii

Am vorbit cu protestatara de 86 de ani care a vandalizat clădirea unei bănci

Ofițerii care au ridicat-o pe Louise Schneider s-au purtat cu ea de parcă ar fi fost bunica lor.

de Philippe Stalder; translated by Oana Maria Zaharia
18 Aprilie 2017, 8:41am

Elvețienilor le place să se dea mari cu neutralitatea lor. Dar neutralitatea asta e mai mult de fațadă – Elveția exportă în fiecare an materiale de război în valoare de miliarde de dolari unor țări care nu respectă drepturile omului și sunt implicate, direct sau indirect, în războaie. În 2015, companiile elvețiene au exportat material de război în valoare de 446,6 milioane de franci elvețieni în 71 de țări.

Se pare că Banca Națională Elvețiană și diverse fundații și fonduri de pensii din țară sunt implicate în industria armamentului, sub formă de acțiuni și împrumuturi. Marți dimineață, activista pentru pace Louise Schneider, în vârstă de 86 de ani, a hotărât să ia atitudine împotriva acestei situații și a scris cu spray roșu „Banii pentru arme ucid!" pe zidul Băncii Naționale Elvețiene. A fost ridicată de poliție.

Acțiunea ei a avut loc chiar înainte de lansarea unei campanii a Grupului pentru o Elveție fără Armată (GEFA), care vrea să le interzică deținătorilor elvețieni de acțiuni să se implice în industria armelor. Am vizitat-o pe Louise Schneider la ea acasă, în Köniz, lângă Bern, ca să aflu mai multe despre planurile ei de luptă împotriva sistemului.

Citește și: Șase vedete arestate pentru că au protestat pașnic

VICE: Marți dimineață, ai scris „Banii pentru arme ucid!" pe zidul Băncii Naționale Elvețiene. Ce te-a motivat să faci asta?
Louise Schneider:
Motivația mea e pacea. Sunt convinsă că nu avem nevoie de nicio armă pe planetă. Orice franc investit în industria armamentului contribuie la răul și suferința din lume. Nu pot accepta faptul că Banca Națională Elvețiană investește în industria armelor și profită de pe urma ei. Există arme elvețiene în toată lumea și unde e neutralitatea în treaba asta? Scuză-mă, pentru ce revistă ai zis că lucrezi?

Pentru VICE.
Ce?

VICE – o revistă pentru tineri.
A, în cazul ăsta trebuie neapărat să le prezinți cititorilor tot contextul, să-i ajuți să înțeleagă ce se întâmplă. De multe ori, media raportează despre evenimente în articole separate, nu le conectează între ele. Dar totul e interconectat. Foamea e conectată cu banii, armele sunt conectate cu banii. Banii înseamnă putere. Nu poți vorbi despre o armă fără să vorbești despre proveniența și scopul ei.

Și ești mulțumită de ce ai făcut?
Foarte. Cred că a decurs bine. S-a încheiat cu un tur al orașului în mașina poliției.

Citește și: Femeile astea luptă, în 2017, pentru dreptul de a-și părăsi soțul prin divorț

Ai fost acuzată de ceva?
Nu, doar m-au luat de acolo. Dar am urcat în mașina poliției cu inima ușoară. Fix asta speram să se întâmple. La început, când a apărut poliția, cred că voiau să mă lase în pace, dar apoi a venit un ofițer mai mare în grad și le-a zis să mă ridice. Au fost foarte drăguți – m-au tratat cum ar fi tratat-o pe bunica lor.

Louise Schneider cunoaște valoarea păcii de când l-a auzit pe Hitler la radio prima oară. Fotografie de Philippe Stalder.

Povestește-mi cum ai hotărât să scrii un mesaj politic pe zidul Băncii Naționale.
Păi, cineva a mai scris „Nicio ființă umană nu e ilegală" pe același zid – nu eu, deși sunt de acord cu mesajul. Mesajul respectiv a fost șters, așa că zidul era din nou complet alb. Părea atât de inocent și cast. Era prea tentant. N-am putut accepta faptul că bancherii au șters, pur și simplu, grijile și preocupările oamenilor.

De cât timp ești activistă pentru pace?
Am asistat la război când aveam opt ani – îmi era atât de frică. Părinții mei vorbeau mult despre politică. Am auzit discursurile lui Hitler la radio și am văzut cum îi făceau pe adulți să se simtă – îngrijorați, speriați, deznădăjduiți. Tata a fost târât fără voia lui în armată – pe atunci îi împușcau pe cei care încercau să evite serviciul militar. Am înțeles toate astea cu mintea mea de copil. Știam că lumea are nevoie de pace. Tata m-a învățat că orice lovitură atrage alta, chiar dacă sub altă formă. Am trăit toată viața conform acestei filosofii.

Citește și: Povestea tipei care a obținut dreptul la vot pentru femei îți arată ce înseamnă Normalitatea

Cum s-a schimbat în timp rolul Elveției în industria internațională a armelor?
O vreme, ne-am deșteptat după război – ne-am dat seama cât de nociv e. În era postbelică, pacifismul a luat forma unei mișcări organizate. Era epoca socialiștilor religioși, care există și azi. Îl știi pe Karl Barth?

Nu. Ar trebui?
I-auzi, să nu știi tu de Karl Barth! Nici pe Kurt Marti nu-l știi? Au fost niște teologi excepționali care au promovat pacea și au luptat împotriva industriei armelor. E o treabă grea – nu ca lenevitul pe canapea până se întâmplă ceva ca să ai despre ce scrie. Le-a luat mult timp și efort ca să dezvăluie că fondurile de pensii elvețiene investesc bani în producția de armament.

I-ai menționat pe socialiștii religioși. Ce rol joacă religia în viața ta? Lupta pentru pace e și o misiune creștină?
Păi, Biblia e una dintre cele mai revoluționare cărți din lume. În discursul de pe munte, Iisus spune că primii vor fi ultimii și cei din urmă vor fi cei dintâi. Și eu cred asta. Dar nu sunt hardcore, nu cred că Isus a trebuit să moară pentru mântuirea noastră. Cred că există, totuși, o ordine în lumea asta, că Pământul are un destin care se va împlini într-o zi. În această ordine, am și eu propriul meu scop și îl voi îndeplini cu credință, putere, timp, sudoare, sânge și lacrimi.

De asta te-ai dus la Banca Națională?
Exact. Am vrut să transmit lumii că banii elvețieni n-ar trebui investiți în producția de arme.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Tagged:
activism
protest
pace
batrana
armament
Banca Nationala Elvetiana