Am citit propunerile din programele cu care cele două mari partide ale țării vor să te convingă să le votezi și am ajuns la concluzia că politicienii trăiesc într-o realitate complet paralelă cu cea în care ne ducem viața noi, „pietonii". Și că, dincolo de pojghița promisiunilor că va curge lapte și miere – multe dintre propunerile de-a dreptul ridicole pentru un economist – se ascunde un plan prin care fix aceiași politicieni corupți cu care te-ai obișnuit și „pilele" lor de prin instituțiile de stat vor decide, în continuare, cine și cum să facă afaceri, cine și cât să câștige din salariu sau pensie.

Partidele astea două - PSD și PNL - nu vor produce mai multă libertate pentru economie, ci un control mai strict pentru birocrați și guvern. De exemplu, n-o să-ți fie mai ușor să-ți cumperi o casă, pentru că nu se vor ieftini, dar vei fi „ajutat" să iei un credit împovărător pentru 25-30 de ani sau vei sta toată viața în chirie.

Nici să-ți găsești un job la care să înveți meserie, chiar pe un salariu mai mic pentru început, n-o să se mai poată, pentru că salariul minim va crește la un nivel nesustenabil, astfel că un antreprenor va prefera să-l muncească mai mult pe cel deja angajat decât să mai plătească încă un salariat.

Am citit ambele programe pentru alegerile din iarnă să văd cum ar putea să se schimbe viețile tinerilor români dacă ar vota cu unii sau cu alții.

PSD, prin programul economic „Mai mulți români în clasa de mijloc", publicat în trei părți, își propune să creeze 850 de mii de noi locuri de muncă până în 2020 (șomaj sub 3,5%), reducerea sărăciei și a decalajelor dintre urban și rural și un milion de români cu salarii peste mia de euro. Principalul mijloc este înființarea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), din care să se facă investiții pentru drumuri și căi ferate, energie, cercetare, agricultură, sănătate și să se dea niște bani pentru băncile de stat, CEC și Eximbank.

De unde bani, însă? De aici începe partea dubioasă: un miliard din „valorificarea de active neperformante" (dacă nu știi ce e aia, gândește-te la privatizări) și alte zece miliarde din dividendele de la companiile deținute de stat. Doar că partea cea mai consistentă va veni fix din buzunarul tău, tinere român, pentru că statul va emite obligațiuni de 25 de miliarde de lei pe care, când va trebui să le răscumpere, va lua bani de la tine.

Alte 25 de miliarde vin din „alte surse", neprecizate explicit, probabil tot din împrumuturi ce vor fi plătite tot de tine. O parte din banii vor merge la înființarea de fabrici de prelucrare a fructelor, legumelor și cărnii, îmbutelierea de ape minerale, dar și în metalurgie sau industria de apărare. Nu ai visat mereu că așa o să ajuți tu țara să intre pe un făgaș cât de cât normal?

Până una-alta, fondul ăsta va avea la vârf niște băieți deștepți, ca la orice altă chestie de stat: nouă supraveghetori și cinci manageri. Ai idee cât încasează anual șefii CEC sau Eximbank, sau cei ai BNR și ASF? În ordine: 325 de mii de euro, 360 de mii de euro, 163 de mii de euro (fără prima de pensionare), 156 de mii de euro. Așa că cei 14 șefi ar lua în patru ani o jumătate de miliard… Iar dacă investițiile vor funcționa ca cele în autostrăzi, singura șansă să te alegi cu ceva din FSDI e să te angajezi măcar portar la instituție.

Al doilea program al PSD vizează zece mii de start-up-uri pe an, care vor primi câte un ajutor de stat de două sute de mii de lei de la buget, plus o serie de alte facilități, precum înființarea rapidă și gratuită a SRL-ului, și semnătură electronică și cont la bancă gratuit. Dar nu oricine va putea cere acest ajutor, ci doar cei care îndeplinesc criteriile: să contribuie la dezvoltarea regiunii prin înființarea de „locuri de muncă bine plătite" (nu e limpede ce înseamnă asta) și dintr-o listă de domenii, multe strict reglementate de stat sau care necesită investiții mult mai mari decât cei două sute de mii de lei, oricum peste posibilitățile financiare ale unui tânăr.

Dacă nu vei fi printre „premianții" ajutorului de stat, ai putea spera la unul dintre cele 60 de mii de locuri de muncă previzionate.

În fine, cel mai important dintre proiectele PSD este cel general, de scădere masivă a unor taxe și de creștere a salariilor și pensiilor. Analizele unor sociologi arată că electoratul tradițional al PSD, rural, în vârstă și cu educație redusă, se află pe un trend descrescător, din cauze biologice și sociale (migrație spre oraș, creșterea gradului de educație), astfel că cel mai mare partid e nevoit să atragă votanți cu simpatii de dreapta.

Poate acesta este motivul pentru care guvernarea PNL-PDL din perioada 2004 și 2008, cu tot cu creșterea economică generată de cota unică, este însușită de PSD pe baza actualei alianțe cu Tăriceanu, premierul acelei perioade. Mulți români au rămas cu impresia că țara a mers brici pe vremea aia.

Dar dincolo de laptele și mierea de la prima lectură, există și destule aspecte îngrijorătoare.

De exemplu, prin eliminarea taxei radio-tv se poate ajunge la un control mai strict al televiziunii și radioului de stat, se tem jurnaliștii. Pe același model, aproape orice instituție bugetară ar putea ajunge la degetul mic al executivului.

Dar programul PSD nu explică convingător cine și cum va susține creșterile salariale de 56% pentru bugetari, majorarea salariului minim cu 40% și a pensiilor cu 60%. Singurul indiciu este „efectul de multiplicare" al unor investiții și reduceri de taxe, adică creșterea sumelor impozitate.

Nu vreau să te plictisesc ca un curs de la ASE, dar lasă-mă să-ți explic puțin cam cum te-ar afecta pe tine treaba asta. Economiștii spun că firmele vor suporta, prin impozite, acest program de creștere a veniturilor. Treaba se întâmplă prin decizie politică, nu printr-o creștere de productivitate. Adică există un risc foarte mare ca firma la care lucrezi să ajungă să bage atât de mulți bani în taxe, încât salariul tău să înghețe sau chiar să scadă până la salariul minim.

Și chiar dacă reduc ăștia multe taxe, programul PSD nu spune dacă îți vei mai primi banii în caz că firma la care lucrezi dă faliment, nici dacă îți va mai plăti concediul medical sau spitalizarea în caz de accident de muncă.

Dacă vrei să te faci antreprenor, dar fără să apelezi la proiectul pentru start-up-uri, pregătește-te pentru vești proaste: vei fi nevoit să ai măcar un angajat, altfel vei plăti impozit triplu, iar cifra de afaceri ca să nu mai fii încadrat ca microîntreprindere și să poți să-ți deduci cheltuielile va crește de cinci ori, de la o sută de mii de euro la o jumătate de milion.

Cam atât de la PSD pentru tine și prietenii tăi, deși am căutat și proiecte specifice tinerilor pe siteul Tineretului Social Democrat. Dar ăștia nu s-au preocupat de prezent. Iar la o căutare după „tineri", în site, ultimele rezultate sunt din campania pentru locale. Unde, se pare că a funcționat de minune.

Celălalt mare partid – PNL – a fost, până acum, mai sărac în promisiuni, poate pentru că un document final încă nu a fost publicat. Și ăștia vor să te seducă pe tine și pe prietenii tăi tot prin creșteri de salarii pentru bugetari, mărirea alocației pentru copii și tot felul de alte minuni care, în mod normal, sună bine, dar cât de realiste sunt?

Evident, și pentru „liberali" (care însă intervin aberant în piață, din motive patriotice) soluția economică generală e înființarea unui fond (Fondul Român de Dezvoltare Urban Rural), de 11 miliarde de euro, și a unei bănci (Banca de Dezvoltare şi Investiţii a României) care să dea credite de un miliard de euro prin care statul să facă investiții.

Și niște proiecte faraonice care-mi amintesc de Dej și Ceaușescu: Canalul Siret-Bărăgan; să vedem dacă va fi săpat tot cu deținuți politici, studenți și militari în termen. Și nu te mai întreba de unde vor veni banii pentru cele două instituții - probabil tot cu niște băieți deștepți vopsiți ca „management profesionist" – din buzunarul tău, dar și cu dobândă.

Pe scurt, PNL promite: alocații pentru copii crescute la 200 de lei/lună, trei inseminări in vitro gratuite, construirea de școli astfel încât copiii să nu mai facă ore după-amiaza, grădinițe și after-school-uri gratuite, pe lângă fabrici și companii, reduceri de impozite pentru cuplurile ce au al treilea copil, mai multe analize gratuite pentru viitoarele mame de peste 35 de ani.

Bun, să spunem că o să fim mai mulți în urma acestor facilități. Iar pentru a fi mai sănătoși, liberalii ne propun opt spitale de urgență regionale, la Cluj Napoca, Iaşi, Craiova, Timişoara, Constanţa, Tîrgu Mureş, sectoarele 3 şi 6 din Bucureşti.

Rămâne aceeași întrebare pe care mi-am pus-o și la programul utopic al USR-ului. Cu ce bani? Nici unii, nici alții nu spun concret care este strategia de plată pentru toate acțiunile de tipul ăsta.

Strict pentru tineri, liberalii vizează o creștere a absorbției diferitelor fonduri europene dedicate; ce putem doar spera este ca asta să nu însemne risipă și bani-pentru-partid, cum s-a întâmplat la Ministerul Muncii. PNL vrea să susțină și antreprenoriatul printre tineri, mai ales că 70% se declară interesați să-și deschidă o firmă, dar la măsuri concrete găsim o frază ca asta:

Oricât ai căuta, nu găsești nici la liberali propuneri țintite pentru a reduce șomajul tinerilor, nici planuri care să te convingă că economia va crește suficient încât să nu mai existe tineri fără job. Ceva idei pentru schimbarea învățământului ar fi, dar totul depinde de capacitatea noului guvern de-a face ca învățământul să funcționeze pentru elev și student, nu pentru profesori și birocrați.

Cam asta e ceea ce-ți propun primele două partide, dacă ești tânăr. Nimic cu eficiență testată. E bine, când te gândești cu cine să votezi, să nu uiți un lucru: investițiile companiilor sunt plătite de firme și de clienții lor, cele de stat, de noi toți. Iar singurele joburi create de stat au fost la stat, plătite tot de noi toți.

Așa că, dacă PSD sau PNL vor forma guvernul, ai de ales între o carieră de bugetar, cu creșteri lente, dar sigure de leafă, dar și cu șefi abuzivi și spaima unor anchete DNA din cauza superiorilor numiți politic, și o carieră pe cont propriu, în mediul privat, dar cu statul care ți-ar pune mai degrabă bețe-n roate decât să te ajute să tragi sau să împingi.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre politica românească:
Ce ar trebui să muncești cât ești tânăr ca să fii pensionar ca un boss, în România
Am calculat câți bani a făcut Ponta cu doctoratul plagiat și m-am simțit foarte sărac
Cum o să ajungă Casa Regală un fel de ONG plătit din banii tăi, pentru eternitate