Cum să-l faci din cuvinte pe unul care o arde smardoi de curtea școlii, deși e adult

Până acum, din păcate, 2016 a fost clar anul lui Donald J. Trump. Oriunde mergi, orice faci, prezența lui Trump a devenit un fel de test Rorschach despre cum vezi societatea – un standard după care poți analiza caracterul unei persoane și toleranța pentru alții.

Practic, 2016 a devenit anul nesimțitului adult.

E plin de Trumpi peste tot: profesorul care își numește studenții niște smiorcăiți și se pișă pe problemele lor; angajatul care își pupă în cur șeful și vorbește mereu peste colegii lui; prietenul care te lasă baltă în ultima clipă deși făcuserăți un plan de acum două luni. Așa cum Hillary Clinton a fost întreruptă de trei ori mai des decât bărbatul cu pielea portocalie din fața ei la prima dezbatere prezidențială, cu toții avem nesimțiții noștri care ne agresează.

Evident, prima întrebare care îi trece prin minte victimei unui astfel de agresor e: „Unde și cum stabilesc limita?" Am contactat-o pe profesoara Sandra Robinson – expertă în psihologia la locul de muncă – ca să aflu cum ajunge cineva în halul în care a ajuns Trump și ce poți face ca să lupți împotriva oamenilor din viața ta care seamănă cu Trump.

VICE: Cum detectezi un nesimțit agresiv?
Sandra Robinson: Sunt mai multe semnale, dar cel mai important e tiparul unui comportament social abuziv, care e diferit față de un comportament de dobitoc ocazional. De obicei, îți dai seama cu cine ai de-a face după mai multe incidente asemănătoare.

Poți să elaborezi?
Multă lume întreabă cum se manifestă un hărțuitor, un agresor? Răspunsul la această întrebare e limitat doar de imaginație – cu toții am fost hărțuiți de-a lungul vieții. Stereotipul agresorului începe de la grădiniță sau școală, unde un copil îl amenință pe altul că-l bate dacă nu-i dă prânzul sau banii de buzunar, dar ia forme mai sofisticate la maturitate, printre adulți. Există doar o categorie de agresori evidenți – socipații sau oamenii care au atât de multă putere încât pot face orice au chef.

Care sunt obiceiurile unui astfel de nesimțit abuziv?
Înjunghiere pe la spate în politică, subminarea socială a cuiva, condamnarea publică a altor persoane și ostracizarea, adică excluderea intenționată a anumitor persoane din grupuri sau de la întâlniri și ignorarea lor. Cercetările arată că ostracizarea e foarte nocivă pentru angajați pentru că îi face să se simtă paranoici, nedoriți și extrem de stresați. Nimeni nu funcționează bine când se simte astfel.

Conform stereotipului, șefii sunt de obicei persoanele abuzive. E adevărat?
Șefii pot fi foarte abuzivi, într-adevăr. Unul dintre motivele pentru care o persoană e abuzivă e faptul că are putere. Când ne gândim la putere, ne gândim la șefi și la subordonații lor. Dar puterea vine în multe forme diferite. Unii oameni au mai multă putere față de colegii sau prietenii lor, din cauza agresivității sau a unei personalități dominatoare. Poate că au un statut social – oamenii din anumite categorii demografice se simt mai puternici decât alții.

Categorii demografice, adică rasă sau gen?
Exact. În societatea noastră, bărbații simt că au mai multă putere decât femeile sau angajații cu pielea albă se simt mai importanți decât cei de culoare. Agresiunea poate lua mai multe forme, pentru că puterea nu e nici măcar neapărat reală, e vorba de cum o percepe fiecare persoană. Dacă persoana agresivă simte că are un anumit nivel de putere, se va simți încurajat s-o folosească.

Ai zice că Donald Trump e un exemplu de persoană abuzivă?
[Râde] E un exemplu clasic. Cred că până și persoanele care îl susțin pe Donald Trump sunt de acord că e o persoană abuzivă la modul grav. Principala diferență dintre suporterii și detractorii lui e că primii cred că e ok ca cineva să fie președinte chiar dacă e o persoană agresivă și abuzivă.

Cred că Trump se simte foarte puternic datorită averii și statutului și își generalizează importanța, chiar dacă percepția lui ar putea fi greșită.

Majoritatea nesimțiților agresivi tind să fie nesiguri pe ei sau supraîncrezători?
Multă vreme s-a speculat, cel puțin printre copii, că, de fapt, agresorii sunt cei nesiguri pe ei. Dar psihologul Roy Baumeister a făcut, acum ceva vreme, un studiu care a descoperit că acest comportament abuziv tinde să se dezvolte la copiii cu o stimă de sine prea mare. Bineînțeles, nu e clar dacă rezultatele sunt valabile și la adulți, dar aș zice că da.

Care e cea mai bună metodă de a confrunta o persoană abuzivă?
Nu există o singură soluție pentru toate, mai ales la locul de muncă. Sunt mai mulți factori care vor afecta poziția unei persoane într-o companie, așa că iată o listă cu lucruri pe care poți și pe care nu poți să le faci.

Mai întâi te documentezi – asta e o metodă care nu-ți pune în pericol jobul. Scrie ce a făcut persoana, când s-a întâmplat, colecționează cât mai multe dovezi ale comportamentului abuziv. Documentarea e absolut esențială.

Pasul doi – care e foarte dificil de făcut – e confruntarea agresorului într-un mod calm și profesionist. Trebuie să atragi atenția asupra comportamentului nepotrivit și să-i spui de ce trebuie să înceteze. Spune-i că n-o să mai tolerezi acest comportament.

Pasul trei ar fi să mergi la cineva cu mai multă putere decât tine. Șeful tău sau șeful șefului tău, oricine are puterea de a-l împiedica pe agresor să continue să se poarte așa. Bineînțeles, ușor de zis, greu de făcut. Dacă ar fi atât de ușor de rezolvat, nici nu s-ar mai întâmpla, pentru că am ști cu toții că felul în care ne purtăm are consecințe .

În cele din urmă, dacă nu reușești să schimbi deloc circumstanțele, trebuie să reduci expunerea la acest comportament abuziv. Limitează conexiunea cu persoana respectivă sau pleacă din mediul respectiv (în funcție de gravitatea situației). Nu e soluția ideală, dar e mai bine pentru sănătatea ta fizică și mintală.

În timpul dezbaterilor cu Donald Trump, cred că mulți oameni și-ar dori ca adversarii să-i închidă gura lui Trump. Ce șanse sunt să reușești să domini o persoană agresivă și abuzivă?
Asta nu știu. Sunt anumite chestiuni care țin de etică. Multe persoane vor să se răzbune pe persoana care le abuzează. Își doresc ca persoana respectivă să simtă ce au simțit și ele, ca să li se facă dreptate. Dar eu aș zice că asta nu face decât să înfierbânte și mai tare lucrurile, pentru că îl pui pe agresor într-o poziție amenințătoare și trebuie să se apere.

De exemplu, în cazul lui Trump, de câte ori e atacat, folosește asta ca pe o platformă pe care să se ridice și mai sus. Dacă cineva spune ceva rău despre el, aruncă și el o săgeată, apoi alta și alta și alta. Sincer, cel puțin în mediul politic, ești mai puternic dacă îi oferi o simplă provocare unui agresor și apoi îl lași să se scufunde în propria mizerie. Adică invers decât ai face la locul de muncă.

Ultima întrebare: cum îți dai seama dacă tu ești o persoană abuzivă?
E amuzant, dar oamenii chiar nu realizează când se poartă urât. Majoritatea persoanelor abuzive habar nu au că se poartă așa. Cel mai bun mod de a ști că ai un comportament acceptabil e să le ceri oamenilor feedback. Dar dacă ești o persoană abuzivă, s-ar putea ca oamenii să se teamă să-ți spună adevărul. Dacă nu au încredere în tine, nu se vor simți confortabil să-ți spună cât de nașpa ești decât dacă n-au nicio șansă să evite asta.

Traducere: Oana Maria Zaharia