Un grup de parlamentari de la PSD și UNPR plănuiesc reintroducerea pedepselor cu închisoarea pentru cetățenii care manifestă dispreț față de însemnele naționale, abatere pe care codul în vigoare o sancționează doar cu amendă contravențională. Conform proiectului de modificare a Codului Penal semnat de 36 de parlamentari, actele de dispreț pentru însemnele României vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la trei ani, în timp ce cetățenii care vor exprima dispreț față de emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile (spre exemplu, steme ale județelor și orașelor, însemnele Poliției sau oricărei alte instituții a statului) vor fi pasibili de închisoare de la șase luni la doi ani.

Astfel, după ce au adoptat, în urmă cu două săptămâni, legea „defăimării sociale", inițiată de Liviu Dragnea, parlamentarii pregătesc o nouă măsură care amintește de cenzura comunistă. Și care, totodată, printr-o deloc ciudată coincidență, are și menirea să smulgă voturile hoardelor de patrioți înfierbântați.

Ca și mine, probabil că ești nedumerit de câteva lucruri. Mai întâi, cine-i în spatele acestei propuneri. Pe hârtie, e vorba de 36 de parlamentari din PSD și UNPR, cele mai cunoscute nume fiind Gabriela Firea, Șerban Mihăilescu zis și Miky Șpagă sau Sorin Ilieșiu, inițiatorul propunerii „crucea-discotecă de la Universitate". Adică, reprezentanții a două formațiuni politice care se apropie tot mai mult de Epoca de Aur: unul care și-a ales recent președinte candidatul unic, iar celălalt înțesat cu traseiști politici și condus de multi-decoratul Gabi Oprea.

Apoi, ce vor să zică ăștia prin „dispreț", că-i un termen mult prea general? În expunerea de motive a legii, se menționează că prin „dispreț" se-nțeleg trei chestii: lipsă de considerație sau de stimă, sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenție și defăimare. La naiba, deci în continuare e la fel de vag.

Totuși, vine și întrebarea firească: ce trebuie să fac, concret, ca să mă bage la răcoare? Aici e ceva mai clar răspunsul: nu prea multe. În expunerea de motive, se spune pe șleau ce pedepsește legea. Manifestările de dispreț pot apărea în diverse forme: de la cele verbale (cuvinte, discursuri, lozinci) la cele scrise (articole cu conținut ofensator, desene), până la fapte (gesturi obscene și – grijă mare cum vă uitați!, mimică disprețuitoare), acte materiale (distrugere, degradare, alterare) sau, pur și simplu, „neîndeplinirea unor semne de respect sau omiterea arborării drapelului României în cazurile prevăzute imperativ de lege".

Practic, legea este atât de interpretabilă și confuză, că poți intra oricând sub incidența ei. Pentru început, e bine să știi care sunt însemnele naționale. Nu, nu Simona Halep, nici țuica de prune, nici oina și nici măcar Hagi. Ci drapelul, ziua națională, imnul național, stema și sigiliul statului.

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, alături de alte șapte organizații neguvernamentale, și-au manifestat deja dezacordul cu privire la această inițiativă legislativă. Semnatarii scrisorii protest consideră că „sancțiunea prin amendă contravențională a lipsei de respect față de însemnele naționale este arhisuficientă, iar dublarea sa cu o sancțiune penală, care presupune anchetă penală, judecată penală și riscul pedepsei cu închisoarea, nu denotă decât intenția străvezie a parlamentarilor din coaliția majoritară de a împiedica exprimarea în public a unor atitudini și opinii critice la adresa autorităților".

Răzvan Martin, de la ActiveWatch, susține că astfel de sancțiuni penale sunt incompatibile cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și că, dacă eventualele pedepse penale vor fi contestate la Curtea Europeană, statul român va pierde procesele. „România va fi nevoită să plătească cheltuielile de judecată și daune celor sancționați. Adică, vom plăti cu toții pentru prostia unor parlamentari", a declarat Martin, pentru VICE.

Totodată, el a adăugat că astfel de inițiative legislative pun în pericol direct dreptul fundamental la liberă exprimare, dar au ca țintă comunitatea maghiară și pe toți cei care refuză să se conformeze definiției național-comuniste a patriotismului. „Și artiștii riscă să devină ținte ale acestei legi. Toate aceste inițiative din ultimul timp au fost însoțite de practici abuzive ale autorităților, menite să intimideze comunitatea maghiară din România", a mai zis Răzvan Martin.

Septimius Pârvu, de la Expert Forum, crede că legea duce cu gândul la perioada de dinainte de 1989: „Merge mână-n mână cu defăimarea și cu alte legi patriotice din ultima vreme. Este o lege riscantă, exagerată, arbitrară și încalcă principiul libertății de exprimare. Pe deasupra, e o chestie cinică din partea politicienilor. Dacă tot vorbim de patriotism, primul pas este să guvernezi bine. Nu m-ar mira ca legea să fie adoptată".

La rândul său, Mihai Bumbeș, președinte al organizației Miliția Spirituală, consideră că actuala reglementare legislativă este arhisuficientă: „Parlamentarii ar trebui să fie preocupați să găsească acele măsuri care să conducă la bunăstarea cetățenilor și nu de instituirea unor tribunale ale gândirii". El mai spune că propunerea are ca scop atragerea unui anumit tip de electorat.

„Dacă ne uităm la cine a făcut propunerea, putem observa că toată povestea nu e decât o încercare de gâdilare a electoratului naționalist-ortodox, din ce în ce mai numeros și activ în spațiul public. Discursurile patriotarde aduc voturi, mai ales după moartea Tribunului, al cărui loc e disputat acum de UNPR și PRU. Proiectul acesta se înscrie într-un trend legislativ de suprimare, conștientă sau inconștientă, a drepturilor și libertăților individuale ale omului. Aici includ și cele două legi aprobate recent de Parlament, cea a defăimării sociale și Big Brother", a declarat Mihai Bumbeș.

Creată cu dedicație pentru inimile care bat românește, legea și-a găsit susținători. Spre exemplu, cei de la organizația Noua Dreaptă sunt de părere că proiectul legislativ este binevenit. Deși am solicitat un punct de vedere oficial, până la ora publicării acestui material n-am primit niciun răspuns. Cu toate astea, am înțeles că cei de acolo văd cu ochi buni inițiativa, dintr-o postare de pe pagina de Facebook a ND Cluj, în care ONG-urile care protestează împotriva legii sunt urecheate: „Dacă foarte rar mai au și parlamentarii o inițiativă bună, pro-românească, atunci neomarxiștii lui Soros își arată colții".

Adrian Majuru, istoric și scriitor român, e și el de acord cu propunerea celor 36 de parlamentari. „Legea este oportună, deoarece primele semne de segregare și instigare sunt îndreptate către însemnele naționale ale unui stat, atât din exterior, cât mai ales din interiorul său", a spus Majuru. Întrebat dacă furtul de la stat sau corupție nu demonstrează lipsă de patriotism, Majuru ne-a spus:„Furtul și corupția nu au legătură cu lipsa de patriotism. Nu acesta este motivul pentru care avem coruptibilii".

Am solicitat câteva puncte de vedere și din partea membrilor Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Minorități, din cadrul Senatului. Rozalia-Ibolya Biro, președintele Comisiei, consideră că nu este indicată supralegiferarea și că amenda contravențională este de ajuns. „Inițiativa nu e necesară, ar fi inutilă o dublă reglementare, în condițiile în care avem deja legislație care sancționează aceste abateri. Avem legi relativ bune, care trebuie doar să fie aplicate. Pe deasupra, formularea și principiul proiectului nu sunt în regulă. Legea este subiectivă și nu trebuie votată", susține Biro.

La rândul său, Nicolae Vlad Popa, membru PNL și secretar al Comisiei, spune că legea este prost redactată, din punct de vedere tehnic, iar înăsprirea pedepselor nu-și are rostul: „Nu este o gaură neagră în legislație pe această temă. Pentru aceste fapte există reglementare, cum ar fi legea pentru tulburarea liniștii publice. Cred că propunerea este un atac direct la minorități, o provocare. Actualmente, nu avem probleme cu actele de defăimare, ca să se justifice această inițiativă. Dar, dacă vrei să produci tensiune, interzici".

Popa mai zice că o astfel de lege poate duce la abuzuri: „În dreptul penal, trebuie să dovedești intenția. Ori, în cazul acesta, e imposibil să faci dovada disprețului, a lipsei de stimă sau a mimicii disprețuitoare. Asemenea legi sunt subiective și sunt făcute pentru a atrage un anumit tip de electorat. Totuși, nu cred că va fi adoptată, iar Guvernul n-ar risca să intre în zona de politică de constrângere".

Am intenționat să stau de vorbă cu mai mulți inițiatori ai proiectului, ca să aflu ce i-a determinat să înainteze o asemenea propunere. Majoritatea m-au fentat, însă, în stilul puștoaicelor de liceu. Mi-au zis să revin peste câteva ore, când am revenit m-au rugat să-ncerc a doua zi, după care n-au mai răspuns deloc. E posibil să-i fi prins nepregătiți.

Totuși, am smuls două reacții. Nicolae Mohanu, senator PSD și unul din semnatarii propunerii, subliniază necesitatea unei asemenea legi, care va duce la reducerea numărului de manifestări împotriva însemnelor naționale: „Deocamdată, actualele prevederi legale n-au estompat asemenea comportamente. Însemnele naționale sunt denigrate și nu este normal. Cei care o fac plătesc amendă și apoi continuă acest tip de manifestări. Trebuie luate măsuri. Legea nu îngrădește libertatea de exprimare".

Laurențiu Coca, tot de la PSD, afirmă că legea este oportună, mai ales că multe țări europene au în vigoare legi care sancționează penal defăimarea însemnelor naționale. În cadrul conversației telefonice, Coca mi-a spus că legea trebuie să întărească respectul pentru însemnele țării. Mi-a dat ca exemplu Covasna și Harghita, unde „e greu să-ți găsești un serviciu dacă nu știi ambele limbi, și română și maghiară", dar a specificat categoric că legea nu are nicio legătură cu minoritățile. „Am încredere în justiție, să stabilească unde este infracțiune și unde nu. Nu cred că legea pune în pericol exprimarea presei. Oricum, după ce va ajunge la comisii, proiectul ar putea suferi unele modificări", a adăugat senatorul.

Până la modificări, însă, avem doar forma actuală. Am în minte imaginea asta: un meci al naționalei de fotbal a României, pe un stadion cu 50 000 de spectatori, din care câteva mii sunt infiltrați acolo ca să te audă cum cânți imnul. Iar dacă n-ai voce și falsezi, te ridică pe loc și te duc la judecată. Sigur, te poți considera norocos că nu-i vezi pe-ai noștri cum pierd meciul. Partea proastă e că s-ar putea să faci puțină pârnaie.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre proiecte tâmpite:
Vom avea o cruce-discotecă înaltă cât un bloc cu opt etaje, în Piața Universității
Întrebarea zilei: Ai da bani ca să ajungi general în Armata Română?
Legea Big Brother bagă securiștii-n securitatea cibernetică