​De ce ar trebui femeile să fie isterice în relații

Deja de câteva decenii nu mai e la modă să numești o femeie isterică. Acest termen amintește de isterie-o boală mintală care afecta doar femeile și care i-a făcut de rușine ani de zile pe bărbații care au inventat-o. Simptomele isteriei au variat de-a lungul timpului, de la atacuri de epilepsie până la nervozitate, irascibilitate, anxietate și o greutate în abdomen". Practic, isteria era doar frustrarea mintală cauzată de statutul de femeie, agravată de lipsa de respect din partea bărbaților și privarea de sex.

Abia în secolul XIX a apărut un leac pentru isterie, și anume, stimularea clitorisului femeii până la orgasm efectuată de un doctor. Deodată, femeia scăpa de simptome - cel puțin temporar. Femeile au ajuns să vină tot mai des la tratament și, cum doctorii n-au mai făcut față, s-au inventat vibratoarele.

Din fericire, femeile nu mai sunt numite isterice (cel puțin nu de către doctori) și majoritatea bărbaților ne înțeleg dorința de a avea orgasme. Unii chiar se pricep să ni le ofere. Mai auzi câte un tip care povestește de fosta lui care era nebună, dar nici asta nu mai e la modă. Băieții mișto știu să nu ne mai spună așa, pentru că așa își numesc violatorii victimele, iar băieții mișto nu se identifică cu violatorii.

Așadar, iată întrebarea mea: „Atunci de ce, în primii mei ani de relații, mă temeam atât de mult să nu fiu numită nebună sau isterică? N-a trecut societatea peste chestia asta? Motivul e faptul că acești termeni au fost înlocuiți de ceva mult mai subtil și pervers: de termenul chill".

Într-un articol din Matter de anul trecut, Alana Massey a scris despre efectele înfiorătoare ale relaxării și a argumentat că am atins punctul ei culminant. „Chill-ul s-a infiltrat în viețile noastre sentimentale și ne obligă pe cei dintre noi care ar vrea să aibă relații emoționale să între în cursa blazării în orice relatie", a scris ea. Sunt foarte de acord.

O femeie chill e opusul unei femei isterice. Când ești chill, ești mereu calmă, liniștită, înțeleaptă și gata să accepți oricând o partidă de sex fără obligații. Sau, cum scrie Massey, relaxarea ne cere să o lăsăm mai ușor cu emoțiile ca să părem mai puțin dispuși să investim în alte ființe umane. Cine ne cere să facem asta? Bărbații cu care ne-o tragem. La fel ca și femeia isterica, femeia chill e împovărată de așteptările bărbaților în privința comportamentului și reacțiilor ei.

Din cauza presiunii de a fi chill m-am prefăcut că sunt ok cu o relație deschisă, deși chestia asta nu e pentru mine. Tot acesta e motivul pentru care nu le-am zis niciodată nimic bărbaților care au făcut sex cu mine și apoi au dispărut în ceață. Din același motiv mă prefăceam că e ok că tipul cu care eram într-o relație stabilă să nu sune sau să nu-mi dea mesaje zile în șir. De asta le-am permis multor bărbați să-mi țină discursuri despre ce înseamnă să ai o atitudine pozitivă vizavi de sex și pentru care am acceptat să trimit fotografii cu țâțele și fundul meu unor tipi care refuzau să-mi trimită și ei fotografii înapoi, pe motiv că ar fi prea intime. Mereu mi-am zis că așa sunt bărbații și că n-am ce face în privința asta. Tot de asta am acceptat că prea mulți parteneri să nu-mi facă sex oral și am intrat în competiție cu alte femei care încercau să pară și mai relaxate decât mine.

Asta e explicația pentru care am acceptat mereu că interesele mele sunt mai puțin importante decât cele ale bărbaților cu care am fost. I-am lăsat mereu să mă ducă în excursie spre Chillandia, ținutul în care fetele nu sunt niciodată atașate, emoționale, geloase sau manipulatoare.

Chestia e că niciodată n-a fost de ajuns: oricât am încercat, mereu apăreau alte situații în care trebuia să fiu chill.

Am știut că trebuie să renunț la atitudinea chill cam acum doi ani, când i-am zis tipului cu care ieșeam de câteva luni că ar trebui să ne definim relația. A fost șocat-în capul lui, eram doar prieteni, chiar dacă făceam sex. Ne distrăm și noi, ce? L-am lăsat să mă convingă că a fost vina mea că m-am îndrăgostit și, în loc să-i spun cât de mult sufăr din cauza lui, m-am prefăcut că sunt cool că să-l cuceresc. Aia a fost ultima picătură. Adio, Alison cea relaxată.

Acum mă străduiesc să fiu isterică. Trebuie să recâștigăm sensul acestui cuvânt. Să fii isterică înseamnă să spui ce gândești, să-ți exprimi emoțiile și să pui piciorul în prag când ceva nu ți se pare ok. Femeia isterică e disponibilă emoțional și are pretenția ca o persoană să-i răspundă la mesaj în loc să accepte că a fost abandonată. Femeile isterice nu sunt misterioase sau subtile și nu se prefac că nu le deranjează nimic. Să fii isterică înseamnă să fii sinceră.

Timp de secole, femeilor li s-a cerut să-și reprime emoțiile ca să nu-i deranjeze pe bărbați. Destul. Primul pas e să nu ne mai temem de termenul de care am fost învățate să ne temem. Acceptarea isteriei e singurul mod de a o eradica și de a scăpa de toate formele sub care se ascunde.

Urmărește-o pe Alison Stevenson pe Twitter.

Urmărește VICE pe Facebook:

Traducere: Oana Maria Zaharia Anterior: Femeia asta a transformat fotografiile cu penisuri în colecție de artă