Deținuții chinezi sunt transformați în actori de reality show

Imagine via CCTV pe YouTube

Fie că e vorba de seriale proaste, documentare cenzurate sau talk-show-uri regizate, televiziunea chineză e îngrozitoare. După ce au transmis de mii de ori Regele Maimuță și Romanța Celor Trei Regate, nu e de mirare că producătorii de la CCTV, televiziunea chineză de stat, au recurs la alte surse de inspirație. Luând exemplu de la americani, chinezii au trecut și ei la reality show-uri. Iar o astfel de emisiune a atins o popularitate fără margini: confesiunile din închisoare.

Naw Kham a fost un rebel birmanez care a devenit rege al drogurilor. A fost atât de eficient în ocuparea de teritorii și atât de iubit de populația Triunghiului Auriu, unde opiul și heroina susțineau localnicii, încât autoritățile chineze s-au gândit să-l omoare cu o dronă cu bombă. A câștigat disprețul opiniei publice chineze după ce a omorât un echipaj de marinari chinezi (care probabil lucrau pentru unul dintre rivalii lui Naw Kham). Când a fost în sfârșit capturat, procesul a fost transmis în direct la televizor. Camera a rămas pe el până în clipa în care a fost condus spre execuția cu injecția letală. Spectatorii de acasă s-au uitat cu sufletul la gură, le-a plăcut, au discutat și au scris  postări pe blog despre asta. Naw Kham a deschis drumul pentru un nou val de emisiuni TV.

Acum un an, VICE a raportat despre Eastern Lightning, un cult cvasi-creștin din China cu învățături violente și un mandat de a învinge „Marele Dragon Roșu” (Partidul Comunist din China). Pe la sfârșitul lunii mai, Zhang Lidong, membru al Eastern Lightning, a bătut o femeie până a omorât-o într-un restaurant McDonald's din estul Chinei și a stârnit furia întregii națiuni după ce clipul filmat cu telefonul a ajuns viral. În câteva zile, Zhang și alți patru membri ai cultului care fuseseră prezenți la violentul eveniment, au fost capturați de forțele chineze de poliție. Zhang a fost plasat în fața unei camere pentru a-și confesa păcatele, dar pe gură i-a ieșit un delir tâmpit despre cum victima lui era, de fapt, un demon și un spirit malefic. Procesul lui a început abia pe 21 august.

Nu doar criminalii cu sânge rece apar în fața camerelor în uniforma portocalie de închisoare. Guo Meimei a făcut și ea senzație online și a fost poreclită Paris Hilton al Chinei. A atras atenția națiunii în 2011, când a încărcat fotografii cu mașinile ei Maserati și Lamborghini, deși susținea că e manager la Societatea Crucii Roșii din China (RCSC). Mai târziu s-a descoperit că nu era angajată de RCSC, ci era amanta unui bărbat care era partener al organizației pe partea de strângere de fonduri. Zvonurile despre corupție s-au răspândit și au împiedicat ajutoarele să ajungă în provincia afectată de cutremur, Sichuan. Dar Guo nu s-a lăsat deranjată de faptul că vanitatea ei stopa ajutoarele către familiile care își pierduseră casele și posesiile și a continuat să posteze fotografii cu paturi pline cu bani și cipsuri de casino în valoare de sute de mii de dolari.

Luna trecută, Guo Meimei a fost arestată pentru plasarea de pariuri ilegale în timpul Cupei Mondiale FIFA. A apărut și ea la televiziune pentru a se confesa, din nou fără vreun proces în prealabil. La televiziunea națională, a vorbit despre dependența ei de jocuri de noroc și a spus că la bani de la bărbați ca să se culce cu ei. Niciodată nu lua mai puțin de 17 000 de dolari la o întâlnire amoroasă.

Indivizii care enervează guvernul chinez primesc același tratament. Gao Yu e jurnalistă, susținătoare a presei libere și analist politic. A dispărut în apropiere de ziua de 4 iunie, care marca a 25-a aniversare a Masacrului din Piața Tianemen. Cum a petrecut deja șapte ani în închisoare pentru articolele și lucrările ei – acuzația a fost „publicarea unor secrete de stat” - prietenii lui Gao, care are acum 70 de ani, au fost siguri că jurnalista se află în custodia poliției. La scurt timp după dispariție, Gao Yu a apărut la CCTV, cu fața blurată, dar identitatea dezvăluită. A „mărturisit” că acțiunile ei „au afectat interesele naționale”, că acțiunile ei au fost foarte greșite, deși nu se știe ce exact a greșit. A pledat vinovată și a spus că „își acceptă vina”. Niciuna dintre declarații nu reflectă deceniile în care a luptat pentru democrație și libertatea presei sau credințele unei laureate UNESCO  care a câștigat Premiul pentru Libertatea Presei.

Mulți alți deținuți importanți au apărut în fața ecranelor înainte de proces. Toți și-au recunoscut vina și au pledat vinovați. Unii aveau răni, vânătăi și alte urme de tortură pe corp.

Acest gen de confesiuni publice își au originile într-o perioadă tumultuoasă a Chinei moderne. Când Mao ducea țara la ruină, sesiunile de tortură erau la ordinea zilei. La aceste sesiuni, rivalii politici și susținătorii capitalismului erau umiliți în public și abuzați în fața unor mulțimi de până la 100 000 de oameni până când își denunțau singuri păcatele capitaliste și, de multe ori, erau executați. Aceste sesiuni de tortură au fost printre cele mai urâte lucruri care s-au întâmplat în China în timpul lui Mao.

La conducerea țării a ajuns Xi Jinping în 2013. A început dârz lupta împotriva corupției și a inițiat o campanie de „critică și autocritică” care îi țintea pe politicienii care luau mită din Partidul Comunist. Campania include și vânarea infractorilor de nivel înalt și a rivalilor, care sunt obligați să-și mărturisească păcatele în public. În același timp, presa de stat promovează imaginea lui Xi mai  agresiv decât pe a oricărui alt lider de la Mao încoace. Culturii personalității e din nou în vogă, iar un lider puternic are nevoie de diversiuni de la problemele reale cum ar fi mâncarea nesănătoasă, prețurile imposibile din piața imobiliară și o diferență imensă între clase.

Anul trecut, Curtea Supremă Chineză a votat împotriva extragerii confesiunilor prin tortură, dar aceste transmisiuni spun altceva. Tactica țapului ispășitor e foarte des întâlnită în regimurile autoritare, dar trucul confesiunilor publice e unul cu mult potențial. Este foarte puternică imaginea unei persoane detestabile, faimoase, în cătușe, închise după gratii, care își mărturisește păcatele. Iar dacă la sesiunile de chin ale lui Mao participau mii de oameni, la confesiunile televizate         de astăzi se uită milioane de oameni.

Feedback-ul exprimat de spectatori online e torențial, dar dacă aceste confesiuni televizate își vor pierde vreodată popularitatea, chinezii mai au un as în mânecă: Statul Islamic le oferă destul conținut palpitant. Videoclipul îngrozitor cu execuția lui James Foley tocmai a fost transmisă pe un ecran public imens din Beijing. China folosește haosul global pentru a-și convinge cetățenii că tot la ei acasă e mai bine.

Prostul gust a atins nivele suprarealiste, iar audiența crește.

Traducere: Oana Maria Zaharia