FYI.

This story is over 5 years old.

Rubrica lui Greg Palast

China și SUA au început războiul nuclear în Afganistan

Petrolul era la modă pe vremea lui Bush. Obama preferă uraniul pentru alimentarea centralelor nucleare pe care tocmai le-a aprobat.
11.6.13

Greg Palast e reporter la New York Times, scriitor și jurnalist curajos ale cărui rapoarte apar la BBC la Newsnightși în ziarul The Guardian. Palast șterge pe jos cu bogătanii. Îi puteți vedea filmele și rapoartele pe www.GregPalast.com, unde îi puteți trimite și documente confidențiale, dacă aveți impresia că sunt de interes public.

Regula Numărul Unu a Anchetatorului: Cele mai importante informații sunt cele care dispar.

Publicitate

În data de 13 iunie 2010, New York Times a trântit un super articol pe prima pagină: O investigație a armatei americane a descoperit că Afganistanul are o grămadă de minerale neexploatate în valoare  de cel puțin un trilion de dolari. Până și presa americană care de obicei doarme pe ea a simțit nevoia să dea cu tifla acestei „revelații”. The Daily Beast/Newsweek a scris: „Oare New York Times are tărâțe-n cap?

Jurnaliștii au râs de evidentul situației, că Times era folosit de armata americană pentru a dezvălui brusc existența comorii din Afganistan care va transforma războiul dintr-o groapă cu bani într-o mașină de făcut bani.

În orice caz, povestea că Afganistanul are o grămadă de bogății (litiu, cărbune, aur și minerale rare) o știam cu toții și o știau chiar și mamele noastre. Times dezvăluise strategic secretul nu prea ascuns  cum că Afganistanul ar fi Arabia Saudită a litiului ca să ajute America să investească și mai mulți bani și sânge în Marele Joc.

Totuși simțeam că mai era ceva ce nu fusese dezvăluit. Ceva lipsea. Ceva fierbinte. Ceva nasol.

Evident, mi-am început cercetările cu dosarele CIA. Studiile CIA făceau referiri la niște rapoarte de geologie – care nu există.

Din fericire, Institutul de Tehnologie din Illinois (ITI) păstrează o arhivă a rapoartelor naționale de securitate „non-existente”. Ceea ce înseamnă că ITI scanează documentele guvernului, ca acestea să rămână pe rafturile școlii și după ce guvernul a șters în tăcere toate versiunile electronice ale lor.

Publicitate

Bingo! Acolo, păstrat în cifru electronic, era și „Studiu de țară/Manual al zonei” pentru Afganistan, pe care Departamentul Militar al Statelor Unite îl crease și îl updatase între anii 1986 și 1998.

Nota introductivă e puțin înfiorătoare:

„Intenția originală a sponsorului acestei serii (Armata Statelor Unite) era concentrarea pe ariile mai puțin cunoscute ale lumii în care ar putea fitrimise forțele Stratelor Unite.”

De ce să fie trimisă armata în Afganistan? La urma urmei, acest raport a fost scris cu cel puțin zece ani înainte de atacul de pe 11 septembrie 2001. Raportul nu specifica nimic despre al-Qaeda, talibani sau teroriști. Și conținea o listă de minerale pe care Times a publicat-o drept știre nouă mulți ani mai târziu.

Dar cu o singură excepție, una foarte importantă: lipsea un mineral de pe lista dată de Times – uraniul.

Times publicase cu loialitate raportul secret al Anchetei Geologice a Statelor Unite. Acum e public. Am tastat „uraniu”, dar cuvântul n-a fost găsit în document.

Dubios. Noul raport menționează până și minusculele rezerve de caolin, din care se face porțelanul chinezesc. Dar de uraniu nu zice nimic.

Oare n-a putut fi dovedită prezența uraniului? Sau rezervele sunt prea mici ca să merite efortul exploatării?

Niet! Dacă continuăm cercetările, aflăm că guvernul german a întocmit în secret o hartă a substanțelor radioactive din Afganistan – informație furată mai târziu de spionii sovietici. La scurt timp după asta, sovieticii au invadat Afganistanul și au început să scoată pe furiș din țară cărbuni, folosind pentru asta doar mineri ruși. Geologii afgani s-au prins de jocul sovieticilor și au vândut informațiile armatei Statelor Unite.

Publicitate

Mișcarea „Sânge pentru petrol” nu mai e la modă din 2003. Urmează mișcarea „Sânge pentru uraniu”.

Săptămâna trecută am notat că Barack Obama a plasat o nouă bază de drone în Niger, principala sursă de uraniu pentru corporația Areva. Areva și partenerii ei americani vor furniza uraniu pentru toate centralele nucleare noi pe care Obama le-a aprobat de curând. Prin urmare, era nevoie de o bază de drone în Niger pentru a proteja minele de uraniu Areva care au fost deja atacate de două ori de membrii al-Qaeda în Sahel. Fără drone, Obama s-a lins pe bot de planul cu noile reactoare.

Dar Nigerul nu e de ajuns. Alimentarea reactorilor nucleari cere mai mult cărbune decât poate suge Franța din Africa.

Am putea să le cerem rușilor niște uraniu, dar n-ar fi prea plăcut. Rușii se simt încă umiliți după ce și-au vândut focoasele de rachetă din Războiul Rece fabricilor de reprocesare Areva ale Statelor Unite.

Rămâne Afganistanul.

Adevărul radioactiv despre Obama

Odată am fost rugat de un reporter radio să explic de ce era Obama atât de insistent cu trimiterea trupelor în Afganistan. I-am răspuns: „Cine dracu' știe?”

Asta era înainte să descopăr că Studiul de Țară despre mineralele Afganistanului lipsea de peste tot. E simplu, e crud și așa funcționează lumea. După cum am spus, dacă v-a plăcut sângele vărsat pentru petrol, o să vă placă și sângele vărsat pentru uraniu. Cu petrolul din Irak Obama n-avea planuri atât de mare, dar cu uraniul e o cu totul altă problemă.

Publicitate

Bush și Cheney erau interesați de petrol. Pentru ei, Irakul avea valoare strategică. Obama are treabă cu energia nucleară și cu Chicago, cel mai mare operator nuclear din America și cu unul dintre cei mai mari susținători ai lui Obama, corporația Exelon.

Exelon a fost creată de bancherul Rahm Emanuel – o afacere care i-a adus multă avere lui Rahm – înainte ca acesta să devină Șeful Personalului lui Obama la Casa Albă. (Emanuel e acum primarul orașului Chicago.) CEO-ul Exelon a fost unul dintre cei mai mari strângători de fonduri pentru Obama, care l-a susținut pe președinte încă de la început.

Iar David Axelrod, bărbatul al cărui mesaj de PR despre Speranță și Schimbare l-a făcut pe Obama lider al lumii libere, a devenit lider al lumii PR-ului, spune Bloomberg Business Week, operând din umbră pentru a crea grupuri false de consumatori pentru Exelon.

Ar trimite Obama americanii la moarte pentru niște uraniu?

Bineînțeles că nu! Stăpânul Dronelor știe deja că Afganistanul conține și singurele rezerve de samarion care nu sunt controlate de China. (Samarionul, unul dintre acele minerale rare, e folosit pentru construirea magneților din bombele inteligente.) La fel și neodimiul, de care avioanele F-22 Raptor au nevoie pentru vederea cu laser.

China a obținut, încetul cu încetul, peste 90 la sută din capacitatea planetei de producție a mineralelor rare, iar Pentagonul e tot căcat pe el din cauza asta. Până și ultimul prost știe că China n-o să ne împrumute nici măcar o cănuță cu neodimiu ca să le putem ținti forțele aeriene.

Publicitate

Merită menționat că, imediat după invadarea Afganistanului în 2001, armata americană a întocmit harta aeriană a fiecărui metru pătrat al națiunii. Armata nu vâna teroriști, ci construia un profil seismic detaliat a fiecărui depozit de minerale.

Ofițer David M. Votroubek, fotografie a Marinei Americane via

Așa că acum putem pune cap la cap încă un fir lăsat să atârne în ultimul meu raport de pe VICE privind întâlnirea mea cu negociatorul președintelui Hamid Karzai            , Yahya Maroofi. Maroofi a menționat că America era furioasă că președintele Karzai a cedat primele contracte miniere – ghici cui? - companiilor chineze de stat – deși corporațiile americane au oferit bani grei familiei lui Karzai și aliaților lui politici. (Într-adevăr, Karzai a semnat cu chinezii parțial din cauza ofertelor de mită, care l-au înfuriat.)

Karzai e pregătit să ofere chinezilor concesia uraniului.

Devine tot mai clar că America pierde războiul nuclear în favoarea Chinei.

E nedrept, bineînțeles. Americanii au murit pentru uraniul ăsta și au ucis pentru el.

Chiar și așa, Obama tot va comanda rachete-robot pentru a proteja minele de uraniu ale Chinei. La urma urmei, armele de închiriat sau de vânzare și filmele Dreamworks rămân singurele sectoare sigure de export ale Americii.

În plus, prietenii lui Obama de la Exelon s-ar putea să fie nevoiți să împrumute o cănuță sau două de uraniu de la China ca să-și alimenteze reactoarele alea vechi din Chicago.

Publicitate

Știu că mulți dintre prietenii mei susținători ai mișcării ecologice au tot susținut că energia nucleară e verde și curată. S-ar putea să fie o sămânță de adevăr în asta, dacă ignori emisiile de carbon Airborne 82 și sângele de pe drone.

____________________________

Întrebări frecvente

Ce include Studiul de Țară online?

Acest website conține versiunile online ale cărților care au fost publicate anterior (cu excepția unui studiu digital despre Macau și un a unui studiu parțial despre Afganistan) de către Departamentul de Cercetare Federală al Bibliotecii Congresului ca parte din seria Studii de Țară/Manual al Zonei sponsorizată de Departamentul Militar al Statelor Unite între 1986 și 1998. În prezent, sunt acoperite 101 de țări și regiuni. Fiecare studiu oferă o descriere complexă și o analiză a geografiei, istoriei, societății, economiei, sistemului politic și securității naționale a țării sau regiunii respective.

Notă: Badpenny a găsit asta într-un raport vechi al Armatei, dar nu la ITI – a căror copie a dispărut din nou. Uraniul e listat la sfârșitul listei – pentru că lista e în ordine alfabetică.

Urmăriți-l pe Greg pe Twitter: @Greg_Palast

Traducere: Oana Maria Zaharia