O firmă te ajută să-ţi umfli CV-ul cu corporaţii inventate care par reale

Altman Research este, la prima vedere, o companie foarte bună pe care să ți-o treci in CV, mai ales dacă judecăm după website-ul lor.

Reprezentanții firmei de studii de piață susțin că toți membrii conducerii lor, care își desfășoară activitatea într-un zgârie-nori impresionant cu vedere la parcul Millenium din Chicago au absolvit una din cele mai bune universități din Statele Unite. Treaba asta a ajutat la creșterea reputației companiei și le-a adus clienți cu nume uriașe în cei 20 de ani de activitate.

„Analiștii noștri pe capitalul personal au o experiență imensă în studiile de piață, sunt foarte bine recomandați și atestați", susține compania.

Totuși, se pare că firma nu e chiar cel mai bun loc unde să cauți un job sau vreun sfat pentru jocul la bursă, dintr-un singur motiv al naibii de bun: în realitate, Altman Research nu există.

Website-ul lor a fost făcut de Career Excuse, un serviciu care, în schimbul unui tarif, le găsește doritori de angajare cu referințe verificabile la companii inexistente. Deși aceste companii au numere de telefon, adrese de e-mail și site-uri construite de Career Excuse, ele nu conduc o afacere reală, doar verifică rezultatele remarcabile ale unor angajați pe care nu îi au.

„Serviciile noastre găsesc locuri de muncă pentru tot felul de oameni, chiar și pentru cei rebeli, anti-sistem" , mi-a spus William Schmidt, fondatorul Career Excuse. „Piața locurilor de muncă s-a schimbat mult, nu mai e ce era acum treizeci de ani, nici ce era acum zece."

Schmidt, care merge zi de zi și la un job real, la o companie de piese auto din Columbus, Ohio, nu vrea să se scuze pentru afacerea lui. Majoritatea clienților care aplică pentru un job la el pe site sunt bine calificați, doar că nu reușesc să obțină singuri posturi potrivite pe piața muncii.

„Câteodată îmi pare rău că nu înregistrez unele conversații pe care le am cu diverși clienți", îmi spunea el. „Uneori mă fac să plâng, alteori pur și simplu mă îngrozesc."

Firma propune un plan inițial format dintr-un site de cinci pagini plus un șef fictiv dispus sa dea referințe false la telefon pentru toți cei care sunt dispuși să spună că au un salariu de 35 de mii de dolari pe an la o companie falsă. Următorul plan, mai complex, include trei colegi de birou imaginari, un website mai dezvoltat și posibilitatea să plătești servicii extra, cum ar fi scrisori de recomandare de la superiorii inventați.

Pentru destui bani, Career Excuse transformă procesul de angajare într-un joc de realitate virtuală, cu angajatorii în rol de jucători neavizați.

„Totul depinde de cât de dispuși sunt să investească în imaginea companiei, ca s-o facă să pară reală", spune Schmidt.

Schmidt și echipa lui restrânsă confirmă orice istoric fals și evidențiază calitațile angajaților la locul de muncă. Ei redirecționează apelurile într-un sistem Cloud care îți permite inclusiv să asculți mesaje vocale de la potențialii angajatori. Pentru că telefoanele sunt totuși înregistrate la companii reale, nimeni nu le contestă validitatea.

„Multe companii folosesc servicii de HR externe", spune Schmidt, managerul a peste două sute de firme nonexistente. „Ei folosesc numere ca să verifice angajații, numere pe care eu, practic, le inventez."

Există, evident, și un pachet premium, pentru cei care pot să plătească mai mult. Se numește Career Excuse Pro și include recomandări de la companii care nu există, pe care chiar Schmidt le-a înregistrat legal de-a lungul timpului, ca să poată jongla mai bine cu limitele dintre real și imaginar.

Schmidt spune că a învățat tehnicile mai avansate pe la mijlocul anilor '2000, atunci când a avut un client important, care vânduse o companie online, apoi luase o pauză, pe care voia să și-o șteargă din CV. Clientul era dispus să plăteasca firme de investigații care să-i verifice trecutul, apoi să vină la Career Excuse, ca să umple golurile.

„În timp ce construiam această companie, care trebuia să funcţioneze ireproşabil, am învățat o grămadă de lucruri", mi-a explicat Schmidt.

Acum, el oferă clienților referințe de la firme care apar în Pagini Aurii, au adrese de e-mail și birouri virtuale care apar în motoarele de căutare.

„Când cauți pagina unei firme pe Google, apare cu un antet mare, sus, în dreapta. Avem poze cu clădirea firmei, asta chiar ajută."

El se asigură că firmele fictive, împreună cu angajații ei, sunt înregistraţi pe LinkedIn și alte platforme sociale de genul ăsta și oferă chiar și domenii de internet cu vechime, ca să nu fie descoperită inșelatoria de alte firme care fac verificări.

„Din fericire, pentru că-s atât de vechi pe piață, am sute de domenii cu vechime de peste trei ani, iar câteva, vreo 20-30 au chiar peste cinci ani.

Pentru că, de cele mai multe ori, folosim siteurile complicate pentru clienții de vârf, ele pot fi refolosite și de cei care caută ceva mai nepretențios, cu verificări limitate. Le păstram, le folosim și cu alții. După ce își obțin slujbele dorite, noi rămânem cu niște site-uri foarte bune, deja infiltrate."

Bineînțeles, există și limite atunci când faci CV-uri false. Schmidt susține că sunt anumite recomandări pe care nu le-ar da, oricât i s-ar oferi. Compania lui nu inventează agenții guvernamentale, avocați sau doctori. Career Excuse nu se dă drept o persoană sau o companie reală și nici nu oferă angajări în aeroporturi, din motive de securitate.

Schmidt deține doar una din mai multe companiile false de joburi inventate, cu operațiuni variate, de la anunțuri de oferte și cereri de muncă în ziare locale, până la platforme naționale ca Fake Your Job sau Paladin Deception Services din Minnesotta.

Paladin se vinde ca „aliatul tău în dezinformare" și, în afară de angajații si angajatorii inventați, mai oferă și „minciuni albe" sau „alibiuri" pentru o mulțime de situații.

„Cu toții am avut, la un moment dat, nevoie să întărim un alibi sau să găsim o persoană dispusă să mintă pentru noi în chestiuni personale", spune website-ul Paladin. „Un străin nu va minți pentru tine, iar uneori e prea umilitor să le ceri ajutorul prietenilor sau rudelor"

Într-un clip realizat de Pioneer Press, din St. Paul, despre acest serviciu, Tom Green, fondatorul Paladin Deception, își demonstrează calitățile de negustor în timp ce vinde o mașină fictivă care „arată ca un Prius" și funcționează pe bază de fecale umane. El îi cere unui reporter sceptic să-i ia un interviu de promovare a mașinii și o donație de rahat pentru motor.

Spre deosebire de Career Excuse, Paladin folosește exclusiv abordarea verbală ca să înșele. Nu produc website-uri sau e-mail-uri false și nici documente de vreun fel.

„Telefonul este cea mai performantă tehnologie pe care o folosim", spune Greene.

Oamenii din echipa lui joacă roluri la telefon, aprobă recomandări sau se prefac deținători ai unor site-uri false. Sunt cazuri în care o minciună trebuie verificată cu dovezi.

„Noi nu putem da dovezi scrise, dar putem să creăm și să dăm glas unor persoane imaginare", a adăugat managerul.

El a jucat foarte multe roluri, de la tați sau bunici de negăsit, până la președinți de companii, ca să-și ajute clienții să obțină joburi și să acopere minciuni. La fel ca Schmidt, și Greene are limite: nu vrea să fie doctor, avocat sau angajat al Guvernului, dar un rol de preot din când în când a fost imposibil de evitat.

„Am un comportament pașnic și liniștit în general, de aceea mi-e ușor să fac un rol bun", spune Greene.

La fel ca în cazul lui Schmidt și Greene se mândrește cu angajările realizate, chiar dacă mijloacele sunt cel puțin dubioase. Cel mai mult mă bucur atunci când aud de la clienți: „Wow! Chiar am primit job-ul, mulțumesc mult pentru recomandări!" Jobul ăsta se face în echipă, de fapt, noi doar îţi acoperim spatele. Avem tot felul de povești din astea grozave! Cele mai puțin plăcute sunt cele în care un agent al nostru trebuie să explice de ce un angajat nu vine să muncească de Crăciun, de exemplu."

Înainte de asta,Tim Green a lucrat ca detectiv particular. El susține şi că a lucrat la negru pentru statul chinez, pentru care ar fi filat emigranţi, poziție pe care o aprobă vesel, dar pe care nu o poate confirma, chiar dacă mi-a trimis copii ale unei vize de China, care îl acoperea în timpul jobului fictiv.

„Nu e ca și cum aș fi un spion, eu pur și simplu am ocupat o poziție. Eram ochii și urechile comunităților de emigranți, mă asiguram că nu apar traficanți de droguri sau alte activități ilegale."

Când s-a întors în Statele Unite în 2009, a încercat să se angajeze în domeniul investigaţiilor, dar a aflat că nu are acreditările necesare. La întoarcerea în Minnesotta, s-a confruntat cu un mare obstacol: nu avea documente, nu putea să facă ceea ce ar fi vrut.

După ce prietenii și colegii i-au cerut să le dea recomandări, și-a schimbat domeniul de activitate și s-a concentrat pe ceea ce el numește contraspionaj.

CV-urile și recomandările false pentru joburi au devenit un joc de-a șoarecele și pisica, în mare parte pentru că angajatorii au devenit mai deștepți. Din ce în ce mai des, managerii care fac angajări apelează la firme specializate pe verificări, cu agenți greu de păcălit.

„De asta le spunem celor de la HR să nu facă verificările singuri", explică Christine Cunneen, CEO la firma care verifică CV-uri Hire Image și președinte al NAPBS (agenție națională care se ocupă cu cercetarea trecutului angajaților).

Compania ei verifică istoricul angajărilor unei persoane, recomandările și alte acreditări și dă raportul angajatorului. Astfel îi ajută să scape de persoanele cu referințe dubioase și pe cei cu diplome cumpărate de pe net.

Firma asta face mai mult decât să se uite pe liste cu recomandări, să verifice companii listate pe Google sau să sune departamente de HR, ei chiar verifică dacă toate astea sunt reale.

„De obicei, sunăm la Registrul Comerţului să verificăm dacă firmele care dau recomandări chiar sunt înregistrate", spune Christine.

Career Excuse și Paladin știu clar că reușesc să rămână în limitele legale, doar dacă înregistrează cu adevărat firmele fictive și dacă nu încearcă să joace rolul unor oameni care chiar există.

„Eu știu că ne bazăm şi pe noroc, dar mă gândesc des la activitatea noastră și pur și simplu nu mi se pare că facem nimic ilegal!", spune Green.

„Dacă ceva e real sau nu depinde de la caz la caz, în funcţie de persoane și de serviciile oferite și sunt ajutați diferenţele legislative dintre fiecăre stat", spune Harry F. Byrd, un profesor de economie de la Universitatea Shenandoah, Facultatea de Afaceri.

„Cazurile diferă de la stat la stat", explică Winn, care a scris un articol despre serviciile false folosite în angajări în The Homeland Security Review. „Dacă folosești acreditări false, e un motiv suficient de bun să nu primească licențe, sau să ți se retragă o acreditare pe care o ai deja."

„Iar dacă cineva ar fi descoperit cu un CV umflat malițios, ar trimite angajatorul într-un proces civil pentru neglijență", completează Winn.

„Da, chiar și cele mai bine puse la punct companii fictive pot fi deconspirate", recunoaște chiar și Schmidt, fondatorul Career Excuse.

„Tot ce trebuie să faci este să iei o adresă, să te duci la biroul respectiv în persoană și afli", spune Schmidt. „Dar e destul de evident că n-o să facă toți angajatorii asta."

Traducere: Oana Letiția Neagu

Urmărește VICE pe Facebook.

Citeşte mai multe despre escrocherii:
Un tip care recenzează narcotice pe net a primit droguri moca în valoare de mii de dolari Sfaturi de la cel mai elocvent peşte din lume Baricade, escrocherii şi zvonuri