Am fost la un curs despre fake news predat de un șef de la România TV la Facultatea de Jurnalism

La Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universităţii Bucureşti, li se predă bobocilor un seminar numit „Atelier de jurnalism", în cadrul căruia o temă principală de discuţie o reprezintă fake news-ul. O temă destul de actuală din România unde e plin internetul de astfel de siteuri. Amuzant e că unul din cei cinci profi care țin seminarul ăsta este Eugen Chelemen, actualul redactor-şef de la România TV. Știi tu, televiziunea aia care a zis că-s plătiți câinii să protesteze și multe alte perle pentru care au fost amendați de CNA.

Cum şi eu sunt student tot la o facultate de comunicare, am vrut să văd mai mult cu ce se mănâncă seminarul ăsta.

Seminarul nu s-a ţinut în vreo clasă a facultăţii, ci chiar direct la sursă. La 8:30 eram în faţa sediului României TV, la Casa Presei, unde aşteptam alături de ceilalţi colegi să apară domnul profesor.

Mi s-a părut chiar tare că e cineva la o facultate de comunicare care să facă ceva practic cu studenții, să vadă cu ochii lor cum se face presă. Adică departe de momentele alea de nervozitate când te uiţi pe tavanul clasei şi te întrebi cum mama mă-sii poate să-ţi predea ceva atât de inutil şi neadaptat vremurilor. Ca să nu mai zic de lipsa de experiență în domeniu a majoritatea profilor de la astfel de facultăți, care doar au citit niște cărți și îți spun cum stă treaba cu domeniul.

Paradoxul e că i-a adus la cancerul suprem al aşa-zisei prese din România, unde conspirațiile sunt ridicate la rang de artă, iar patronul e un fugar urmărit penal. Și asta face puțin dubioasă complicitatea Facultății de Jurnalism la un astfel de seminar.

Cât am aşteptat să apară Chelemen, am schimbat câteva vorbe cu ceilalţi studenţi la o ţigară. Ei ştiau doar că-s de la SNSPA şi-am venit să văd cum e pe la FJSC. I-am întrebat cum li se pare profesorul. Era abia al doilea lor seminar cu el, iar prima reacţie a fost că-i foarte lăudăros, aprobată apoi de întregul grup. „Eu pe unde am fost, am fost numai şef", le-ar fi zis Chelemen.

I-am mai întrebat şi de faza asta cu fake news-ul. Cum văd ideea că profesorul pe care-l au le predă despre asta, în ciuda faptului că televiziunea unde lucrează e tăticul fake news-ului. Au dat din umeri, nicio reacţie. Am crezut că nu m-am exprimat corect şi-am repetat. Din nou, la fel, nimeni n-a schițat nicio părere. Între timp, tocmai trece Chelemen cu maşina pe lângă noi, un Mitsubishi, şi face semn din mers să venim mai în faţă spre intrare. În urma maşinii, un tip oftează și-mi zice:

„Dacă aş avea şi eu o maşină aşa, n-aş avea vreo problemă să fac asta".

A coborât din maşină binedispus şi ne-a luat în primire. Am intrat şi-n clădire. Într-un final, am ajuns într-o sală goală care părea a un studio mai vechi al televiziunii. A făcut prezenţa, dar pe mine m-a sărit, din fericire.

A pus pixul jos şi-a spus: „Azi o să vorbim doar despre fake news". M-am uitat în jur să văd reacţiile colegilor şi toţi şi-au aţintit privirea spre el, cu excepţia unei tipe, la două rânduri mai încolo, care se chinuia să dea un check-in pe Facebook.

Ne-a dat o definiţie simplă asupra felului în care el vede ştirile false. Că ele sunt intenţionate şi practicate de toată presa românească, cât şi internaţională. Primul exemplu e că la Piaţa Victoriei ar fi fost 250 de mii de persoane. Completează că-i dovedit ŞTIINŢIFIC că acolo încap maximum 30 de mii. Asta mi-a adus aminte de cum ăia de la Antena 3 se făceau de râs într-o emisiune să dovedească şi ei, probabil tot ştiinţific, că n-au cum să fie mai mult de două persoane într-un metru pătrat. Penibil e că desenaseră un pătrat unde erau deja trei, cu tot cu marele Bogdan Chirieac, şi mai aveau loc şi de-un câine.

A zis apoi să dăm noi exemple de ştiri false de la orice sursă, inclusiv RTV. Iniţial, eu-mi propusesem doar să ascult şi să privesc ce se întâmplă. Însă, am văzut că-i linişte în răspunsuri şi-am reacţionat cu exemplul „Cioloş este fiul lui Soroş."

„Bravo, foarte bine!", a reacţionat laudativ Chelemen.

I-am mai zis de faza cu protestatarii de la Piaţa Victoriei plătiţi de Soroş. Mi-a explicat cum RTV n-a pus nicio burtieră cu treaba asta, ci, după cum sursele lor din teren au raportat, doar moderatorii au început să vorbească despre asta şi s-o dezbată. Deci, să ne-nţelegem, că n-ai pus burtieră, dar ai zis-o ca ştire nu înseamnă că-i falsă, în versiunea lui Chelemen. Acum, pe cuvânt că-mi rod unghiile de ciudă că nu mi-a venit atunci în minte burtiera aia cu „Iohannis care cere de la guvern lege pentru graţiere", când era fix opusul în realitate. Tare mult aş fi vrut să ascult şi cum explica asta.

Legat de faza aia în care zicea că au fost plătiţi câinii cu 30 de lei, ne-a lăsat să ne zvârcolim cu o întrebare enigmatică: „O fi sau nu falsă informaţia? Asta decid oamenii".

Următoarea lecţie pe care am învăţat-o despre jurnalism de la domnul profesor e că, dacă jurnalistul în cauză consideră că-i o ştire EXPLOZIVĂ sau BOMBĂ, el poate pune asta de la-nceput, în titlu, fără nicio ezitare. Mă fascina cum mulţi studenţi de la jurnalism îşi notau cu liniuţe ideile asta.

Dacă vorbim idealist, sper că ăia care au luat de bun ce zicea să vadă discrepanța dintre realitate și basme. Aberațiile despre jurnalism se vedeau în multe idei predate studenților de către Chelemen.

La un moment dat, a început o discuție despre ultimele alegeri prezidenţiale din România şi SUA. După cum a rescunoscut şi era evident, RTV a fost pro-Ponta: „El a avut toată presa din ţară de partea lui şi tot a pierdut. Nu câştigi alegerile, dacă presa-i corectă. Oamenii nu-s proşti, se prind când cineva minte."

Ok. Practic zicea că, în ciuda știrilor false de pe RTV, Ponta tot a pierdut.

Că românii s-au prins că dezinformează și nu au mai votat candidatul lor, deci oricâte știri false ai da, adevărul tot răzbate la final. Asta zice cineva de la o televiziune unde acum câteva săptămâni se spunea că Iohannis pregăteşte o lovitură de stat și c-a dat foc clubului Bamboo.

Cum stăteam şi-l ascultam live pe cel care dă tonul fake news-ului în România despre cum RTV-ul are anchete în derulare, prin diferite surse din instituţii cheie ale statului, care vor DĂRÂMA justiţia din ţară, am conştientizat nişte lucruri. Principiul de bază după care se ghidează grila de ştiri a RTV-ul e aplicarea psihologiei inverse. Sunt conştienţi că cei mai mulți oameni sunt neinformați de fel și, cel mai probabil, needucați. Aşa că pompează orice aşa-zisă ştire care are la bază o fărâmă de potenţial real şi care te-ar putea face să-ţi pui o întrebare, însă fără vreo urmă de probă clară. Doar pe bază de „surse", de cele mai multe ori inventate.

Prind şi prin prisma felului în care anunţă o nouă „ştire". Adică burtierele care se schimbă din secunde în secunde într-o singură emisiune, mult mai des decât îţi schimbi tu ciorapii într-un an, până la muzica de pe fundal care dă o notă c-ar urma să se spună ceva INCENDIAR.

De exemplu, episodul „Soroş" e unul reuşit. Un iz de naţionalism propagandistic combinat cu ideea că „aruncă ţara în aer" au propulsat PSD-ul la ani lumină la alegerile parlamentare de anul trecut. Au inventat un aşa-zis pericol pentru România, iar oamenii au pus rapid botul fără să gândească.

Eu recunosc că-s invidios. Departamentul lor de creaţie e al naibii de şmecher de reuşesc să scoată asemenea perle. Chiar doamna jurnalistă şcolită-n SUA, Corina Drăgotescu, care era huiduită în piaţă, a adus într-un interviu o odă fantezistă pentru colegii editori de la burtiere. Care-şi fac treaba de minune, zice ea. Asta, deși grosul amenzilor de la CNA și le-au luat fix pentru burtierele apocaliptice.

Chelemen împreună cu Bogdan Diaconu, liderul partidului ultranaționalist PRU.

Jumătate din seminar doar noi doi am vorbit. Chiar mi-a zis că-i place de mine că-s activ. Deseori se oprea din frază şi mă introducea în dezbatere: „Tu ce zici, Mădălin? Am dreptate?"

O fază pe care am reţinut-o bine de la el e cum Antena 3 a fost plătită de USR în timpul campaniei parlamentare ca să-i cheme în emisiune, iar PSD-ul a avut interzis acolo pe toată perioada, tocmai din motivul ăsta. L-am atenţionat că fabulează, chiar boss-ul şi brigada lui pesedistă au fost chemaţi (sau, mă rog, autoinvitaţi), cel puţin o dată. I-am şi dat exemplul cu Liviu Dragnea care apăruse acolo cu două zile înainte de sfârşitul campaniei. A replicat sceptic că da, aşa e, însă oricum au fost foarte puţin. Imediat a scos telefonul şi-a venit să-mi arate drept dovadă filmuleţul cu Mihai Gâdea care-l felicită pe Nicuşor Dan, după o emisiune.

Într-adevăr, un scenariu dubios care te face să-ţi pui nişte semne de întrebare, dar fără dovezi rămâne doar un scenariu conspiraţionist. Hei, dar stai, despre asta ne rezumăm când spunem RTV: conspiraţii transformate în ştiri.

Tare e că după terminarea seminarului, domnul profesor ne-a făcut turul televiziunii. La plecare, tot el m-a întrebat vizibil încântat: „Vrei să devii jurnalist?" N-am zis nimic, doar am zâmbit. M-a mai întrebat o dată. De data asta m-am simţit stânjenit şi-am răspuns: „Mă mai gândesc, măcar în PR, dacă nu reuşesc cu jurnalismul".

Pe autorul articolului, Mădălin Istrate, poți să-l urmărești pe pagina lui de fb, adică aici.