Quantcast
Chestii

Am vorbit cu Florin Bădiță, organizatorul protestelor care au „cutremurat” guvernul PSD

„Eu mă consider eficient pe ce fac, dar dacă e să mă calce autobuzul, vine altul și organizează protestele.”

Răzvan Filip

Răzvan Filip

Fotografia din deschidere e una nereușită și e făcută de autorul articolului.

Când ai proteste de amploarea celor de duminica trecută, inevitabil or să apară și conspiraționiștii de serviciu cu întrebările care contează. Ce forțe oculte le-au organizat? Ce interese ascunse sunt la mijloc? Cine i-a mobilizat pe tineri să iasă-n stradă? O mentalitate colectivistă și totalitară, care cred că-i reduce și mai mult pe români: adică, noi nu suntem în stare să ne dăm singuri seama că „băi, nu-i ok ce se întâmplă cu ordonanțele astea." Nu, aparent toți românii au rămas bătuți în cap încă din comunism și trebuie să le zică cineva ce și cum să facă, altfel n-am fi în stare nici să ne legăm la șireturi.  

Așa au ajuns niște băieți din presă la Florin Bădiță, un activist cu experiență, destul de cunoscut în mediul online, dar care n-a fost niciodată considerat omul esențial în organizarea protestelor. Au existat conspirații despre alți revoltați de meserie, gen Claudiu Crăciun, Mihail Bumbeș sau Alexandru Alexe, dar niciodată despre Bădiță. Bădiță era băiatul ăla idealist și naiv care a organizat No Pants Day la metrou și despre care toți haterii de carieră făceau mișto pe Internet. Nimeni nu părea să-l ia foarte tare-n serios.

Totuși, cei de la Cotidianul au hotărât să facă din el un mastermind al protestelor din ultimii ani. El a organizat, el a îndemnat, el a dres, el a dat jos guverne. Cum? Simplu, a făcut niște eventuri pe Facebook. Dacă nu le făcea, nu mai ieșea lumea-n stadă după Colectiv, nu mai cădea Ponta, nu mai veneau tehnocrații la putere. În el a stat totul.

Șocat că un singur activist deține atâta putere, mi-am luat inima-n dinți și am luat legătura cu el. Am vrut să văd cine-i Florin Bădiță cu adevărat, acest geniu malefic care trage sforile din umbră, așa că ne-am întâlnit într-un loc ferit de ochii lumii, ai SRI-ului și ai Alinei Mungiu-Pippidi.  

L-am întrebat mai întâi ce studii are, mi-a spus c-a început psihologia la Titu Maiorescu, dar s-a lăsat după doi ani jumate pentru că nu prea se făcea practică. Apoi, am căutat să mă lămuresc dacă-i IT-ist sau nu, pentru că cei de la Cotidianul păreau foarte derutați în privința asta.

Citește și:  Reacțiile românilor la protestul de aseară îți arată cât de periculos e să fii soroșist

VICE: Florin, cei de la Cotidianul spun că ești IT-ist, dar nu prea. Cum e pân' la urmă?
Florin Bădiță: Da. Bine, mi-a plăcut super mult că ei ziceau în argumentarea lor că „băi, n-a terminat facultatea de IT", care nici măcar nu știu ce înseamnă, probabil la Poli se refereau. Și ziceau că, dacă n-ai terminat IT-ul, înseamnă că nu ești IT-ist. Păi, dacă ne uităm așa, vreo 60% din populația care lucrează în IT nu sunt... sunt pur și simplu oameni care au învățat fix din pasiune sau pentru că n-aveau viață socială prea mișto și calculatorul îi înțelegea. Sau fiecare cu motivația lui.

Și tu te consideri la momentul actual IT-ist, profesezi în domeniu?
Consider că știu IT. Bine, eu lucrez acum ca Map Analyst.

Pentru cine? Ești angajat permanent?
Telenav. Permanent. Au sediu în Cluj, unde locuiesc de doi ani, de când am început jobul. Ce făceam aici, în București, cu partea de voluntariat, cu atelierele de pictură, tot felul de alte proiecte, nu-mi asigurau sustenabilitatea financiară.

Deci, nu ești cel mai șomer om din România, cum zicea Piticigratis în 2015.
Știu, știu, Piticigratis. La vremea aia nu eram angajat, încă locuiam în București, că pornisem Nefirescul și făceam evenimente, printre care și ăla cu pantalonii la metrou, despre care a scris Piticigratis. Cumva, tot timpul o să fie fix chestiile polarizante care sunt cele mai vizibile.

Regreți în vreun fel că ai făcut atunci „No pants day"?
Nu, că mi l-am asumat din prima zi și ar fi stupid să regret, pentru că am cunoscut oameni atât de mișto, despre care nu știam că există-n București. Am cunoscut super mulți oameni, super frumoși, s-au format prietenii. Dacă stau să nu mai fac anumite chestii de teamă că „băi, ce o să fie?", n-o să mai fiu neapărat eu însumi. Dacă unii oameni nu sunt de acord cu chestia asta, îmi pare rău.

Fotografie de Dorin Constanda via Adevărul

Cei de la Cotidianul mai spuneau că ai fost asociat cu Ministerul Justiției. Te-a angajat cineva de acolo?
Nu, nu. Era un proiect personal prin care voiam să arăt că justiția este mai eficientă acum decât era în 2007. Ei au o bază de date, doar că nu prea au nici abilitățile tehnice sau dacă fac chestii, CSM-ul, ei le fac intern, pentru ei. Află anumite chestii, dar populația n-o să afle și atunci populația n-o să aibă încredere în justiție.

Te-ai ocupat doar tu sau te-a ajutat și altcineva?
Ideea e că nici măcar nu l-am mai făcut, e o chestie pe care voiam s-o fac, încă n-am apucat. Asta e pe hold. Oamenii ăia de la Cotidianul nici măcar nu știu să facă un research, au vrut doar să facă un articol de hatereală. Au văzut că era pe LinkedIn rămas de când am început eu proiectul, iar LinkedIn nu mai vine să te intrebe: „Băi, tu mai faci chestia aia?".

Citește și: Cum a fost la protestul de aseară în care mii de români din țară au luptat contra grațierii PSD

De activism când te-ai apucat?
Pe 10 decembrie 2011, cei de la Occupy România au organizat o chestie foarte simplă, pentru a marca Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Și atunci noi am vrut ca fiecare om să vină cu o pancartă și împreună să scriem „Libertate".

Și cu ce activiști ai intrat atunci în contact?
Era și Alexandru Alexe, era și Epurescu p-acolo, erau mai multe persoane. Nu prea știa nimeni pe nimeni. Atunci au fost jandarmii muiști. Ne-au amendat pe toți, ne-au dus la secție pentru că aveam pancartele astea, ne-am întors. Ne-au amendat, iar, pe o parte dintre noi. Nu exista asta în lege, i-am dat în judecată, am câștigat. Asta poate să facă jandarmeria, poate să dea amenzi ca să intimideze. Dacă am mai primi azi amendă pe așa ceva, cred că toată lumea ar fi surprinsă. Adică, serios, ce căcat, suntem în comunism? Acum șase ani asta se întâmpla și era normă.

Florin, în lumina reflectoarelor. Fotografie de Dorin Constanda

Și la protestele din 2012 cum a fost?
Eu am zis atunci să facem direct un protest, pentru că aveam boală pe Legea 60, cu adunările publice. Pentru că legea aia nu permitea oamenilor să iasă să protesteze, pentru că nu ieșea nimeni fără autorizație, lumii îi era frică să nu ia amendă. Și atunci am făcut-o ca pe un fel de comemorare, pentru că-n Legea 60 scrie că nu trebuie declarate în prealabil acțiunile de comemorare. Și noi comemoram SMURD-ul, fiecare a venit cu o lumânare.

Tu ai organizat protestul pe Facebook?
Am facilitat, da. Adică pur și simplu aveam evenimentul și îi învitam pe alții, ca să iasă lumea. Și dacă nu o făceam eu, o făcea altcineva.

Crezi că ar mai fi luat protestele amploarea aia dacă nu erai tu?
Da. Nu mă consider esențial, eu mă consider eficient pe ce fac, dar dacă e să mă calce autobuzul, vine altul și organizează.

Dar tu ce știai atunci despre situația cu Arafat?
Pentru mine era mai mult despre Legea 60. Pe mine asta mă deranja, mai mult decât treaba cu Arafat. Voiam ca oamenii să poată ieși, să protesteze liber. Vedeam foarte mult pesimism în jur, oamenii nu prea aveau speranțe, nu credeau că împreună chiar pot realiza chestii mult mai mari decât individual.

„Când ne unim, suntem mai puternici și presiunea publică funcționează."

Te-ai implicat și-n protestele cu Roșia Montană?
Nu, pentru că exista altcineva care se ocupa. De obicei, m-am băgat când nu se băgau alții.

Dar protestele de după Colectiv?
După Colectiv, da. Eu am făcut pagina Corupția Ucide și prin ea am făcut unul dintre eventurile de pe Facebook, dar erau mai multe.

Fotografie via pagina lui de Facebook

Cei de la Cotidianul te fac să pari mastermindul protestelor de atunci. Practic, tu l-ai dat pe Ponta jos. Îți asumi responsabilitatea asta?
Nu. Eu am creat un eveniment, mai erau încă vreo trei-patru evenimente. Împreună, toți cei care am organizat eventuri pe Facebook, am făcut asta. Deci da, am facilitat oarecum căderea lui Ponta, dar atât. Nici măcar nu mai știu exact ce am organizat și cum, deci nu...

Și pagina asta, Corupția Ucide, cum de ți-a venit ideea s-o faci?
După Colectiv, mi se părea că oamenii priveau doar anumite chestii micuțe din tot ansamblul. Că, băi, uite, nu ar fi trebuit să fie lăsați cu artificiile, ba că nu trebuiau să primească aprobare... și, cumva, nu era vehiculată partea asta de „Corupția ucide".

Și zici că tema asta, a anticorupției, este importantă pentru tine?
Pentru mine, personal, da.

Unii ar spune că se exagerează cu anticorupția și că mai întâi ar trebui să ne ocupăm de sărăcie, de inegalitățile sociale.
Asta mi se pare o tâmpenie, nu la modul că n-au dreptate, ci la modul că e o eroare de argumentare: hai să nu facem x, pentru că y nu e bine. Așa poți să argumentezi orice. Hai să nu facem copil pentru că-n Africa se moare de foame. Când aud astfel de argumentări, răspunsul meu, de obicei, este „pentru că noi vrem să face chestia asta, avem un timp limitat, asta ne-am decis să facem, punct". Fiecare om face ce vrea în viață. Uite, tu, de exemplu, de ce nu pictezi? De ce ești reporter și nu ești altceva? Pentru că, pur și simplu, asta ai vrut tu. Fiecare om alege ce război își duce, ce chestii vrea să învețe.

Fotografie via contul de Facebook al autorului

Bine, logica poate fi și: corupția este o consecință a sărăciei, nu invers.
Mi se pare că e și una și alta, că-i un cerc vicios. Numai că nu trebuie excluse, pentru că poți lucra și pe una, și pe alta, dar tot la fel, fiecare se concentrează pe ce vrea. Pagina mea se numește „Corupția ucide", dacă o să apară o pagină „Sărăcia ucide", perfect, să se ocupe și să facă chestii drăguțe, să fie consistenți și în fiecare săptămână să se țină de ea.

Citește și: Fotografii cu protestele Roșia Montană care-ți arată că poți învinge corupția statului român

Spuneai, la un moment dat, că ai fost implicat în campanii electorale: Nicușor Dan în 2012 și Macovei în 2014. Ce te-a făcut să-i susții pe oamenii ăștia?
Pentru că erau aproape unica alternativă care exista și pentru că-mi plăcea ce vindeau ei, să zicem.

Ce-ți plăcea, de exemplu, la Nicușor Dan?
Acum, nici nu mai știu, trebuie să văd programul lui ca să zic punctual. Știu că Nicușor mai era și pe partea asta de transparentizare a datelor, care tot la fel, pentru mine e un subiect important.

Te-ai considera anti-PSD?
Mă consider o persoană anticorupție, mai degrabă. Asociez cu corupția mai toate partidele care au fost la guvernare până la alegerile astea. Cumva, mi se par nereformabile.

Dacă ar fi să te bagi într-un partid, în care te-ai băga?
M-aș vedea mai degrabă pe partea de consiliere, decât să fiu implicat direct. Dar dacă ar fi fost să mă bag, m-aș fi băgat într-unul nou. Și nu dăm nume.

USR.
Da. Sau M10. Adică, partide care știu că sunt oameni noi, pe care-i cunosc, oameni care totuși au valori, principii, cel puțin temporar. Acum, în timp, sper să n-o dea-n bară, pentru că, dacă ar da-o în bară, ar fi cei mai cretini oameni. Noi avem acum o masă de tineret care nu iese oricum la vot, dacă și partidele noi care vin o dau în bară, se fute tot. Ar fi super de căcat.

Fotografie de pe contul personal de Faceook al lui Florin

Cu activismul ce planuri mai ai?
Vreau să ies din peisajul activismului, adică vreau să fac lumea să se organizeze singură. Aș vrea să mă exclud și să fac ce mă interesează acum: machine learning. Nu vreau să mă retrag complet, vreau să ies la proteste, cum am făcut-o în ultimii cinci-șase ani, dar nu să le organizez. E mult mai bine să ne organizăm cât mai descentralizat, să nu stăm într-un singur pion.

De Soroș ai fost plătit vreodată?
Băi, dacă mi-a dat cineva niște bani și poate era prieten cu Soroș, da, dar în rest, nu. Am fost voluntar odată, când am învățat despre Legea 544, privind liberul acces la informațiile de interes public. Voluntar, deci n-am fost plătit. În principiu, cam tot ce am făcut eu, c-am fost voluntar prin vreo 50 de ONG-uri, niciodată n-a fost pe bani.

Citește și alte articole despre proteste:
Românii au îndurat gerul ca să-i arate Avocatului Poporului că n-are nicio treabă cu poporul ăsta

Dacian Cioloș a întors spatele Roșiei Montane

Cum a fost la marșul tăcut al celor 5 000 de oameni care au comemorat victimele Colectiv