Știri

Cinci scumpiri sinistre din România pe care PSD zice că le-ai visat

Astea sunt consecințele unor măsuri populiste de care poate te-ai bucurat, dar vine timpul să scoți banii de la saltea ca să-ți plătești factura la lumină și gaze.
2.10.17
Fotografie via contul de Facebook al lui Tăriceanu 

„Nu am văzut nicio scumpire la carburant", a zis săptămâna trecută Călin Popescu Tăriceanu și toată lumea a reținut ce era de reținut din declarația asta: fie liderii coaliției de guvernare nu mai înțeleg nimic din ce se întâmplă în jurul lor, fie vor să ne mintă în față, sperând că nu mai remarcă nimeni o minciună în plus pe lângă cele cu care ne-am obișnuit deja.

Problema e însă mult mai complicată. Nu s-a scumpit doar benzina. O grămadă de alte lucruri costă mai mult de anul acesta. Iar de la 1 octombrie vei simți și mai bine în buzunar valul de lapte și miere care curge din direcția guvernului PSD-ALDE.

Publicitate

O să-ți fac o listă cu toate scumpirile care au avut loc deja ca să înțelegi ce te așteaptă.
Dar mai întâi trebuie să-ți arăt cum decurg lucrurile în economie, pentru că scumpirile astea sunt strâns legate de performanța guvernării.

Citește și: Toate dubioșeniile pe care Primăria Sectorului 1 din București le-a luat cu banii tăi sub PSD

După opt luni de guvernare, bugetul României a încasat venituri de 160,4 miliarde de lei, dar a cheltuit de 166,9 miliarde de lei. Asta înseamnă că avem un minus 6,5 miliarde de lei.

La începutul anului au crescut salariile în sănătate, în educație, în instituțiile administrației publice, a crescut salariul minim brut pe țară, au crescut cheltuielile cu asistența socială, s-a majorat de două ori punctul de pensie și s-a eliminat plata CAS-ului și CASS-ului pentru pensiile până în pragul de 2 000 de lei, în condițiile în care resursele de bani nu permiteau acest lucru. Toată schema asta a produs ditamai gaura la buget care, acum, trebuie să fie cumva acoperită. De-aceea, de la 1 octombrie, guvernarea PSD-ALDE a început o cursă contracronometru.

Crește prețul benzinei și motorinei. A doua oară!

La începutul anului, s-a eliminat din Codul Fiscal o suprataxă de 7 eurocenți pusă la carburanți în timpul guvernării Ponta, încă din anul 2014. Banii ăștia ar fi trebuit să plătească pentru autostrăzile noastre, doar că nu s-a întâmplat nimic. Așa că această suprataxă a dispărut la începutul anului, iar prețul la benzină și motorină chiar a scăzut. Evident, au scăzut și banii încasați la buget, iar noul guvern Tudose, fără alte instrumente la îndemână ca să facă rost de bani, nu a putut decât să reintroducă această supraacciză în două etape: o primă creștere de la 15 septembrie și a doua de la 1 octombrie. De data asta, nu mai e vorba de nicio autostradă, ci de a avea bani la buget pentru pensii și salarii.

Concomitent cu deciziile de la noi s-a mai întâmplat ceva. Prețul petrolului pe plan internațional a început să crească vertiginos în ultima lună. Cotația barilului de tiței Brent a crescut de la 197 de lei la 220 de lei. În funcție de fluctuația prețului petrolului se stabilește, cumva, și prețul carburanților de la noi din țară. Dacă vom avea parte de o iarnă geroasă, cererea de combustibil va crește, așa că să nu te mire dacă prețurile chiar vor exploda.

Publicitate

Dar mai ții minte când premierul Mihai Tudose explica așa, bolovănos, că marile companii de pe piață nu vor avea decât să-și ajusteze ele prețul produsului, dacă suprataxa va fi din nou reintrodusă? Ei bine, tot noi decontăm găurile astea.

Citește și: Care-s șansele să ți se scadă salariul, dacă ești corporatist român

Astfel, prețul mediu al unui litru de benzină a crescut cu 4,9%. Adică, la un plin, tu scoți din buzunar cu 11,5 lei mai mult. În cazul motorinei, creșterea este de 7,2%, adică 16,5 lei.

Problema mai mare e, și dacă nu ai mașină, că una dintre consecințele creșterii prețului la carburanți va fi și creșterea prețului la alimente.

Fotografie via contul de Facebook al lui Tăriceanu

Va crește și prețul la energie

Energia electrică se va scumpi cu 5%, iar gazele cu 6% începând cu 1 octombrie. Comisia Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internațional i-au impus României, în urmă cu cinci ani, un calendar de liberalizare a prețurilor.

Anul acesta, de la 1 aprilie, prețul gazelor a crescut la 72 de lei pe Mwh și, dacă nu ar fi existat OUG64 emisă de guvernul Cioloș, prețul ar fi ajuns la 78 de lei pe Mwh. În schimb, la un consum mediu lunar de 100 de KWh, factura la energie electrică va fi mai mare cu 3,45 de lei.

Dar va crește și inflația

Dacă nu ești șofer și nu te interesează lucrurile astea, e ok, dar uite un exemplu care s-ar putea să-ți deschidă puțin ochii: ca să produci pâine îți trebuie o cantitate mare de gaze în cuptoare. Dacă se scumpesc benzina și motorina, automat crește și costul de transport al mărfii. Dacă se scumpesc și gazele, automat, tu ca producător trebuie să iei o decizie: ori îți diminuezi marja de profit, ori crești prețul produsului, ori diminuezi niște costuri, cu salariile sau cu distribuția. Ce crezi că o să aleagă producătorul? Ce crezi că o să aleagă transportatorul?

Citește și: Documentul secret care arată că Guvernul PSD vrea să reînceapă proiectul minier Roșia Montană

În primele opt luni ale anului, conform INSSE, aceste produse în funcție de care se calculează coșul zilnic s-au scumpit cu 4% și au urcat inflația cu 0,5%. Se estimează că, în primele luni ale anului viitor, nivelul inflației va ajunge la 3%, în condițiile în care la sfârșitul anului trecut inflația era negativă.

Cursul de schimb euro/leu, la maxim istoric

PSD promitea în campania electorală menținerea unui curs de schimb euro/leu în jurul valorii de 4,46 de lei. Nu ai cum să crezi așa ceva, dar un euro a ajuns să valoreze 4,5991 în condițiile în care, în octombrie anul trecut, cursul BNR euro/leu pe piața interbancară era de 4,4942 lei.

La casele de schimb și la bănci a depășit demult pragul de 4,6 lei. Se pune acum problema când va ajunge un euro la 4,65 lei. Asta înseamnă că prețurile bunurilor și serviciilor din import vor crește.

Fotografie via contul de Facebook al lui Tăriceanu

„Slavă Domnului, nu am credite în lei"

Din fericire pentru el, Tăriceanu a afirmat că n-are credite în lei, așa că nu va fi afectat nici de creșterea dobânzilor.

Ce se întâmplă, pe scurt? Cei din coaliția PSD-ALDE au început să se împrumute masiv de la bănci și să scuture de banii companiile de stat, în special pe cele din sectorul energetic.

Consecința? Băncile au simțit că e foame de bani la guvernul Tudose însă, nu sunt destule lichidități disponibile. Așa că băncile încep să facă rost de bani pentru că nu mai sunt destui ca să se împrumute între ele.

D-aia a crescut și indecele ROBOR cu scadență la 3 luni, cel în funcție de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă. ROBOR a ajuns vineri la 1,58%, cel mai mare nivel din ianuarie 2015. Robor a mai crescut fulminant în anul 2008, când a început criza economică.

Acestea sunt consecințele pomenilor PSD. Amin!