Cum e să revii la volan, ca femeie, în haosul traficului din București

Nebunia a început când am vrut să-mi cumpăr mașină. Pentru revenirea la volan nu m-a pregătit însă nimic.

|
sept. 16 2018, 9:35am

Intersecția de la Casa Presei cunoscut și drept „Intersecția Diavolului”. Fotografie de Răzvan Băltărețu.

Cunoști deja serialul meu cu și despre cumpărarea unei mașini. Și știi că m-am hotărât să redevin șoferiță după o pauză aiurea de ani buni de condus, greșeală din care îți recomand să înveți. Îți iei carnetul, circuli! Au fost etapele căutării enervant de lungi a unei mașini SH ieftine și bune, au fost lecțiile suplimentare de condus după ce am decis că am ruginit stând atâta timp pe bară și a fost deznodământul ăla mișto.

Da, mi-am luat mașină: o Toyota Yaris mică și roșie, dacă ești curios. O jucărie simpatică pe care încep acum s-o descopăr și-o fac într-un trafic monstru pe care nu l-am cunoscut acum 10 ani, când am făcut școala de șoferi.

Multe mașini care vin din toate părțile, prea puțină răbdare, extrem de puține locuri de parcare din alea generoase, în care să poată să parcheze și una ca care are nevoie de o sută de manevre, ca mine, Waze, hărți și prea multe indicații de deplasare.

Bine, din exterior, dracul poate părea mai negru decât când i te alături, pe șosea. Am experimentat asta pe pielea mea, când am ieșit cu mașina în weekend, cu muzica blană, și mi-am dat seama ce senzație mișto ai și ce libertate îți dă chestia asta.

Dar îți scriu și despre alte lucruri, de care o să te lovești și tu, ca femeie.

Bărbații devin un fel de asistență la parcare

Practic, orice bărbat când se uită la o femeie care parchează. Fotografie de Răzvan Băltărețu.

E bine că o fac, pentru că eu nu am această dotare la mașina mea. Și nu știu dacă ajutorul pe care ți-l oferă masculii random, întâlniți pe stradă, are de-a face neapărat cu faptul că ești tu tipă bine sau e ceva din fabrică. În cazul lor, adică.

Recunosc că mă chinui cu parcarea și am nevoie de destule manevre încât să-mi fac probleme că cineva mă poate filma și pot deveni viral pe net. Și-atunci apar ei, bărbații. Se oferă să-mi parcheze mașina fie pentru că-i blochez pe ei, fie pentru că nu au răbdare să mă direcționeze sau pentru că sunt pur și simplu de treabă. Poate că, uneori, vor să-și impresioneze femeia cu care sunt, gen „ia uite ce erou sunt eu!”.

Oricum, dacă ești tipă și nu te pricepi la parcat, ei pot fi oricând planul tău B. Bine, nu e cazul să-ți lași mașina pe mâna oricui! Barbații care au făcut pe valeții la parcare, în cazul meu, au fost doar vecini de bloc. Cel mai mișto caz a fost cel al unui tip extrem de nervos c-am parcat fix pe unde iese el din bloc, cu bicicleta. Furia lui a mers până acolo încât mi-a oferit propriul lui loc de parcare de la subsol. Încă-l aștept.

Cu „lămâile” în geam faci minuni

Autoare într-un moment de liniște și pace-n trafic. Fotografie din partea ei.

Cum legislația nu specifică dacă mai ai voie cu lămâile în geam, în caz că ai carnetul de mai mult de-un an, eu, cam nesigură pe mine, prefer să le afișez. E mai sigur așa, oamenii știu cu cine au de-a face, iar eu n-o să mă simt c-un morcov în fund de câte ori demarez greu la stop. Dar cel mai interesant este când mă întâlnesc pe o străduță îngustă cu altă mașină, condusă întotdeauna de un bărbat. Chiar dacă el urcă și eu cobor, omul va identifica o dublă amenințare (femeie începătoare) și va da el înapoi. Cu multă răbdare, chiar.

Ar mai fi și altele: ceilalți șoferi vor înțelege de ce mergi atât de încet, vor frâna mai departe de tine și te vor lăsa mai lesne să schimbi banda, când te-ai trezit și tu, în ceasul al doisprezecelea, că trebuie s-o faci.

Am condus, ce-i drept, și fără, pentru că, repet, am mai mult de un an de când am devenit șofer, și n-a fost atât de zen. Claxoane, semne prin care eram întrebată dacă am toate țiglele pe casă, nervi și cine mai știe ce urări de bine.

Îți recomand să rupi pisica-n două și să faci o cursă solitară

Chiar și în marele haos tot înveți mai multe decât ghidat de cineva. Fotografie de Răzvan Băltărețu.

Ca mine, o să fii tentat sau, mai ales, tentată să le ceri partenerilor, amicilor, părinților, colegilor sau mai știu eu cui să meargă cu tine la drum, că ți-e prea frică să o faci singur și neexperimentat. Bine, dacă pleci la distracție, e normal să iei gașca cu tine, dar nu și când vrei să-ți testezi calitățile de șofer. Eu am mai făcut câteva ședințe de aducere aminte a condusului cu un instructor și asta ai putea face și tu înainte să ieși de nebun pe șosea.

Grijă aici, că dacă o să cauți confortul copilotului, care să se asigure, din scaunul de dreapta, când trebuie s-o faci tu, n-o să-ți iasă. Vigilența ta va fi semi-adormită tocmai pentru că știi că e cineva acolo, lângă tine care să ți-o zgâlțâie când trebuie.

Cele mai multe greșeli le-am făcut când am condus lângă un șofer cu experiență și cele mai puține când am făcut-o singură, pe straseul Berceni – Floreasca, într-o după-amiază frumoasă de sâmbătă. Într-un moment, ce-i drept, când traficul era mai degrabă amorțit. Pleacă singur, așadar, poate nu în toiul traficului și pe cele mai aglomerate artere, dar nu te baza mereu pe copilot. Eu așa am scăpat de frică.

La service, ca femeie, ai nevoie de un mascul ca să-ți traducă dacă ești păcălită

Mai e și posibilitatea unui service „între blocuri”. Fotografie de Răzvan Băltărețu.

Nu poți să te intri în rând cu șoferii din București fără să-ți faci prieteni la service. Crede-mă, ca șofer începător e bine să legi o prietenie strânsă cu omul tău bun la toate de la un service din apropiere de casă, de preferat.

Omul ăla o să-ți știe istoricul mașinii și pe tine ca pe un cal breaz, dar este necesar, la fel ca dentistul și ginecologul. Eu am ales un service mare și recunoscut, dar nu neapărat ieftin, din cartier și-am vărsat deja acolo un purcoi de bani. Și chiar dacă mașina e treaba și responsabilitatea ta, ca tipă nu este chiar OK să te arunci singură în gura lupului. Mergi cu un mascul, în orice caz, ca să-ți traducă ce zic ăia și ca să-și dea seama dacă te fac sau nu de bani.

Așa am scăpat eu de o capotă vopsită aiurea și fără să fie necesar când tot ce-mi trebuia era să fie îndreptată într-un loc în care avea o mică denivelare. Treaba este că, dacă ești client fidel, se lasă și cu reduceri sau mici reparații moca. E verificat, îți spun.

Benzinăria, spălătoria și orientarea în trafic: cele trei rele pentru femeia-șofer începătoare

O să fie greu cu alimentarea, asta-i clar. Până acum, pentru mine au făcut-o alții, dar o să vină vremea în care o să fiu pusă în situația limită de o face singură. Bine, poți avea noroc să fie băiatul ăla de la benzinărie care abia așteaptă să te ajute să pui benzină, contra unui bacșiș. Ba-ți poate-ți spăla și parbrizul, iar pe mine asta nu m-ar deranja. Dar să fiu eu singură cu furtunul ăla mi se pare, deocamdată, ceva SF.

O altă chestie cu care nu sunt încă OK, ca tipă, este să-mi duc mașina la spălătorie. E drept că alții sunt ăia care fac toată treaba acolo, dar pentru mine e un stres înghesuiala alături de alte mașini, într-un spațiu strâmt și numeroasele manevre pe care trebuie să le fac ca să bag mașina la duș sau s-o scot de acolo.

Orientarea prin nebunia din București este o altă treabă inconfortabilă, chiar și-n era asta în care există waze. Cât timp ești tipă și ești începătoare, nu cred c-o să-ți reușească din prima un drum mai lung prin Capitală. Sigur vei rata un viraj la dreapta sau la stânga, o intrare într-un pasaj sau ceva de genul. Ideea este să nu te grăbești să ajungi undeva, în condițiile astea, sau, fie, să-ți aloci o jumătate de oră în plus.

Crede-mă, așa vei supraviețui în trafic: fără grabă și presiune. Și, de ce nu? cu lămâile lipite-n geam.

Citește mai multe despre București:
Zece semne după care recunoști un ghiolban în traficul din București

Șapte lucruri pe care le-am înțeles despre București, după ce m-am mutat din provincie

Alte cinci chestii pe care nu ți le-a zis nimeni despre traficul aglomerat din București

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE