Am mers prin București cu mașina, RATB-ul și metroul ca să vedem cât de sinistru e traficul
Foto de Eli Driu

FYI.

This story is over 5 years old.

Locale

Am mers prin București cu mașina, RATB-ul și metroul ca să vedem cât de sinistru e traficul

În fiecare an, când încep școlile, toată lumea se așteaptă la ce e mai rău.

„Începe școala, traficul în București redevine de coșmar.” Titlurile de genul ăsta apar în fiecare an când reîncepe școala și demonstrează cât de tare ne sperie orașul ăsta. E atât de nasol să mergi cu mașină prin București, încât asta ne mai trebuie acum: să reînceapă școlile. De parcă cei aproape 300 de mii de elevi și preșcolari înscriși în unitățile de învățământ de stat și privat din București ar fi niște extratereștri care, în fiecare an în luna septembrie, coboară pe străzi, în mașini, autobuze, metrouri, cu scopul declarat de a ne încurca viața. Televiziunile, site-urile de știri și oamenii de pe Facebook nu fac decât să întrețină an de an isteria asta. Așa că uităm cu toții că, în esență, începerea școlii ar trebui să fie un motiv de bucurie, cel puțin pentru părinți. Și așa ajungem să ne întristăm. Nu mai vedem nicio bucurie în viață, ci doar cancerul de pe străzile orașului: timpul pierdut aiurea în gaze de eșapament, înjurături și claxoane.

Publicitate

Trei jurnaliști VICE au vrut să imortalizeze cumva ziua asta și uite ce a ieșit:

„Nu a fost mai nasol decât în alte zile, pentru simplul motiv că nu are cum să fie mai rău decât e deja”

Foto de Sorin Vidis

Prima zi de școală are darul magic de a combina lucruri pe care le detestă toată lumea din București: ceremoniile plicticoase, profesorii comuniști, politicienii veniți să curvească atenție și, mai ales, transportul în comun. Și din toată hepatita motorizată care circulă pe străzile Capitalei, nimic nu inspiră asfixiere mai tare decât autobuzele.

Din păcate, eu am contact cu ele și la zece ani de la terminarea liceului, pentru că nu am metrou în cartier și nu mi-am vândut rinichii ca să circul zilnic cu Uber. Și uite așa mi-am petrecut începutul anului școlar pe autobuzul 300, acest Orient Express care leagă Piața Chibrit de Piața Universității.

Foto de Sorin Vidis

Deși pe stradă mă chinuiam să nu mă izbesc cu genunchii în puhoiul de copii, cumva autobuzul 300 a rămas pur, la primele ore ale dimineții. Bine, probabil că și părinții tineri știu cât de mizerabil e să mergi cu autobuzul și nu vor să treacă puștanii lor prin așa ceva.

Mă rog, tot a fost mizerabil de plin și tot erau câțiva elevi pe acolo, dar erau ca o picătură în marea de pensionari, inclusiv unul care se împingea cu coatele în mine, bâjbâind ceva despre cum sunt nesimțit, că nu mă împing mai cu ură în femeia din fața mea ca să încapă și el. Practic, RATB-ul nu a fost mai nasol în prima zi de școală decât în altele, din simplul motiv că nu are cum să fie mai rău decât era deja. (Mihai Popescu)

Publicitate

„Pe fețele bosumflate ale copiilor se putea citi dorința de a fi oriunde altundeva”

Foto de Eli Driu

Cum majoritatea elevilor merg la școli din apropiere, de cartier, metroul este mai puțin ticsit de copii decât alte mijloace de transport. Aglomerat tot e, dar mai mult cu tineri oameni ai muncii ce se află în drum spre corporații. Elevii care au apelat totuși la serviciile Metrorex sunt ușor de reperat, fiind însoțiți de părinți și înarmați cu buchete de flori ce abia așteaptă să ofilească prin vreo cancelarie școlară. Pe fețele bosumflate ale copiilor se poate citi dorința de a fi oriunde altundeva. După o vară de stat cu burta la soare, nu-i prea plăcut să-ți începi dimineața înghesuit ca o sardină, printre corporatiști blazați care-ți amintesc ce te așteaptă și pe tine după terminarea liceului și a facultății.

Foto de Eli Driu

La capătul traseului meu, adică la Piața Romană, școlarii patriei parcă au prins brusc viață, probabil grație aerului rece de septembrie. Cu un buchet de flori într-o mână și o țigară în cealaltă, se salută gălăgios între ei, mai fac o caterincă și se pun la curent cu ultimele bârfe și meme-uri.

Practic, odată ieșit la suprafață, nu mai vezi urmă de copil cuminte însoțit de părinți, doar golani de liceu care sudează țigările una după alta, de parcă s-ar duce la o prăjeală în Vamă, nu la deschiderea anului școlar. (Răzvan Filip)

„Când locuiești în Prelungirea Ghencea în fiecare zi e prima zi de școală”

Foto de Gabriel Bejan

Când locuiești în Prelungirea Ghencea, poți să spui că, din punct de vedere al traficului, în fiecare dimineață este prima zi de școală. Adică niciodată nu am făcut cu mașina de acasă până la redacție mai puțin de o oră. De aia nici nu prea am înțeles bine știrile alarmiste de la tv că traficul e pe roșu în mai multe zone din București deoarece s-au deschis școlile: „adică se circulă bară la bară? Păi, boss, asta se întâmplă la mine în cartier în fiecare dimineață”. De fapt, așa e în tot Bucureștiul, între orele 8 și 9. Iar azi nu a fost o excepție, degeaba dăm vina pe prima zi de școală, pe părinții și pe copiii care au terminat vacanța și acum suprapopulează străzile din Capitală. (Gabriel Bejan)