Am întrebat Primăria Capitalei de ce lasă victimele violenței în familie fără adăpost de urgență

În acest martie, doamnele care conduc țara au bifat la capitolul grijă pentru femeile României. Primarul Capitalei Gabriela Firea a anunțat lansarea proiectului pilot „Împreună”, prin care acordă suma de până la 1 500 de lei pentru plata chiriei lunare, în cazul victimelor violenței în familie din București, pe durata reabilitării. Aplauze.

Pe 4 martie, Viorica Dăncilă începe săptămâna cu un anunț tot pentru femei: proiectul „Venus - Împreună pentru o viață în siguranță”, lansat de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), în care se vor folosi 11 milioane de euro, din fonduri europene, printre altele, pentru dezvoltarea de servicii și măsuri în scopul prevenirii și combaterii violenței domestice, dar și pentru 42 de locuințe protejate, la nivel național. Aplauze.

Ambele programe vin după ce anul trecut, au fost sesizate 32 696 de cazuri de violență în familie, 3 424 dintre ele fiind în București. Conform comunicatului dat de Firea, în care se citează date ale Poliției, tot anul trecut au fost emise cu 30% mai multe ordine de protecție față de 2017. E bine să știi că din decembrie 2018, polițiștii pot emite ordine de protecție provizorii, adică pe loc, pentru cinci zile, în cazuri de violență domestică. Un pas important pentru România, chiar dacă vine târziu. La mai bine de doi ani de la ratificarea Convenției de la Istanbul.

Proiectele anunțate la începutul lunii sunt binevenite, spun ONG-urile din domeniu care însă declară că n-au fost consultate de PMB pentru a afla ce nevoi stringente au victimele violenței domestice.

Dovada că, la câteva zile după lansarea programului „Împreună”, Asociația ANAIS, unul dintre ONG-urile care gestionează singurul adăpost de primiri de urgență din București, a anunțat că primăria a încetat colaborarea cu ei. Asta, deși timp de doi ani și jumătate Consiliul General al Municipiului București și Direcția de Asistență Socială a Municipiului București (DGASM) au sprijinit financiar serviciile de adăpost și consiliere pentru victime. Acum, însă, Gabriela Firea spune că nu mai sunt bani la Primărie.

Avocata celor de la ANAIS, Giulia Crișan, spune că măsura socială cu 1 500 de lei este una bună, important este să știi la ce te ajută. „Dacă nu vrei să finanțezi un centru deschis 24 de ore din 24, șapte zile din șapte; dacă victima nu vrea la domiciliu, ci vrea să plece, unde o duce Poliția? La DGASPC să depună o cerere, să o semneze 30 de persoane? Unde o duci până la 1 500 de lei?”

Pentru că am rămas toți cu multe întrebări legate de proiectul „Împreună”, chiar de 8 martie, i-am contactat pe cei de la PMB să aflu ce se întâmplă cu acest proiect pilot:

Primăria spune că „n-a sistat” nicio finanțare.

Deci, Firea n-a oprit nimic, ci doar nu a mai prelungit și/sau nu a mai luat în considerare proiectul depus din nou de cei de la ANAIS.

Reprezentanta asociației spune însă că nu au fost anunțați că nu mai există fonduri pentru prelungirea proiectului, dar că primăria a schimbat procedură de atribuire a fondurilor nerambursabile. DGASMB oferă fonduri ONG-urilor din domeniu, dar pentru consiliere, nu și pentru găzduirea victimelor. Deci, „Casa INVICTA” nu poate accesa aceste fonduri.

Gabriela Firea așa a zis: „Suntem la un buget de subzistență, pur și simplu. Suntem în pericol, de multe ori, și cu plata salariilor către instituțiile din subordinea Consiliului și a Primăriei, prin urmare orice proiecte de colaborare stagnează în această perioadă. Ne dorim să avem un buget. Oricum, el a fost diminuat foarte mult, a fost tăiat în ceea ce ne privește. Mulți s-au bucurat.” Pe de altă parte, au existat bani, teoretic, pentru proiectul „Împreună”.

Ăsta e însă războiul mai vechi dintre Firea și Dragnea, de pe urma căruia suferă acum victimele violenței în familie. Bugetele locale nu pot fi aprobate până când bugetul central nu este adoptat. Și momentan bugetul făcut de PSD a fost trimis de Iohannis în Parlament.

Andreea Braga, de la Centrul FILIA, crede însă că argumentul bugetului este doar un pretext:

Răspunsul primăriei e vag spre deloc: „autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura crearea și funcționarea serviciilor sociale destinate victimelor violenței în familie”.

Asociația Anais explică însă că centrul din București, susținut prin colaborare cu ANES, și finanțat în ultimii doi ani jumătate prin DGASMB și Primăria București este unicul care primește victime ale violenței domestice în regim de urgență.

Nu este singurul adăpost din București, însă toate celelalte funcționează în regim de zi și, în niciun caz, nu te poți duce pe nepusă masă sau în Ajunul Crăciunului. În ultimii cinci ani, Asociaţia Anais a redactat în numele victimelor peste 280 de cereri pentru emiterea ordinului de protecție și a găzduit peste patru sute de femei.

Răspunsul final: nu există alt centru de urgență în București.

Ce nu a înțeles Gabriela Firea, spune avocata Crișan, este că o victimă are nevoie de protecție, odată ce pleacă de la domiciliu. Chiar și în cazul unui ordin de protecție față de agresor. „În centru li se asigură paza, medic, psiholog, servicii, nu doar banii de chirie. Ar trebui să stea două-trei luni într-un centru de recuperare, apoi să o ajuți cu 1500 de lei, luându-i o povară din costuri. Altfel, însă, ea rămâne tot singură.”

Primăria spune însă că procesul de a primi banii este unul oarecum simplu și că, până atunci, victima poate să aibă parte de serviciile asigurate prin DGASMB: două locuințe protejate sau locuri într-un centru de sprijin pentru „familii defavorizate”: 16 locuri în nouă camere.

Cu toate astea, însă, avocata ANAIS atrage atenția că nu poți chiar să bagi victimele violenței domestice la comun cu alte persoane defavorizate:

Cu niciunul din rețeaua V.I.F. (violența împotriva femeii), din care fac parte cele mai vocale și active ONG-uri, precum FILIA, ANAIS, ALEG, Fundația Sensiblu și altele. La nivel de București nimeni nu a fost consultat.

Primăria a raspuns însă că: „Facem precizarea că instituția noastră a organizat sesiuni de consultări cu reprezentanți ai furnizorilor de servicii sociale, publici și privați, în scopul fundamentării strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale.”.

Am insistat să aflu ce ONG-uri au participat totuși și răspunsul a fost ăsta:

Într-adevăr, unul se desfășoară la nivel local, prin DGASMB, altul este la nivel național și necesită o colaborare cu mai multe instituții și ministere, așa că Primăria spune că nu se suprapun, ci că sunt complementare:

Proiectul „VENUS” îți amintește probabil de „START”, cel în care s-au făcut afaceri pe spinarea femeilor bătute, dar există speranță totuși că acesta va funcționa de data asta. Sunt 11 milioane de euro din fonduri europene, distribuiți pe patru ani.

„Foarte important este și ce se întâmplă după ce acest proiect se va încheia. În START s-a ales praful de echipele mobile, ca nu au fost alocați bani ulterior de consiliile locale, județene. Continuitatea acestor proiecte depinde foarte mult de autoritățile locale”, a mai spus Andreea Braga, care a fost unul dintre cei cinci reprezentanți din V.I.F. care au lucrat în „START”.

Până la implementarea celor două proiecte, însă, victimele violenței domestice din București rămân fără un adăpost de urgență pentru că banii Primăriei se duc pe un populism care să-ți arate că roata se poate reinventa.

Dacă te afli într-o situație de violență domestică sau știi pe cineva într-o astfel de situație, sună la numărul unic național, gratuit: 0800 500 333, pentru ajutor. Sau poți contacta unul dintre ONG-urile care oferă servicii victimelor violenței domestice .