academie-tenis-31
Un antrenament de mini-tenis la academia lui Victor Hănescu. Fotografii de Eli Driu
ΤΕΝΙΣ

Cât costă să devii jucător de tenis în România, dacă visezi la performanța lui Halep

România a avut ceva performanțe la tenis și-nainte, dar Simona Halep a făcut sportul ăsta mai popular ca niciodată. Dincolo de reușita ei, am vrut să aflu cum începe totul (și cât costă).
ED
fotografii de Eli Driu

Poate că generația de-acum avea nevoie de Simona Halep cam cum avea nevoie generația optzecistă de Hagi. Acum nu mai e despre fotbal, e despre un sport mai curat, mai nobil, mai încărcat de metafore și un pic mai inaccesibil multora. Dacă noi, cei de peste 25, peste 30 de ani, ne-am ratat șansa, cei care au copii au început să viseze pentru ăia mici un viitor cu trofee la Roland Garros și multe milioane în cont.

Publicitate

Nasol e că, până la milioanele alea de euro visate, trebuie să bagi tu, ca părinte, niște zeci de mii ca să vezi dacă în familia ta poate fi următorul număr 1 ATP sau WTA. Drumul unui copil până la a deveni jucător profesionist de tenis este lung, costă enorm și nimeni nu-ți garantează că n-o să se sature, odată, iar tu o să rămâi cu banii dați aiurea pe antrenor, echipament, lecții private și alte alea.

O să pornesc însă de la premisa optimistă că n-o să facă asta și c-o să se țină de treabă. De-aia am vizitat, pentru tine, o academie de tenis – cea a fostului tenismen profesionist Victor Hănescu (clasat în vremea activității în top 30), ca să-ți arăt cum și de unde trebuie să înceapă un copil cu tenisul.

Drumul spre performanță începe de jos: 100 de euro pe lună

1549189766232-academie-tenis-16

Chiar și mingile costă: câteva zeci de lei o cutie de patru, așa că nu-i bine să le pierzi

Eu am mers la o oră de mini-tenis, cu patru copii prezenți la ședința care a început de la ora 18. În total, sunt undeva la 15 juniori la academia lui Victor din Complexul Studențesc Tei (fostul sportiv are închiriate acolo patru terenuri). Într-o grupă din asta, sunt patru copii la un antrenor, însă, când i-am vizitat eu, a fost o excepție: pe teren erau doi antrenori, Andrei Toma și Alex Desideri. Au jucat tenis în campionatul național – foști sportivi de performanță, specializați acum pe antrenorat.

Am descoperit că la grupele de copii mici, nu te rup tarifele, se începe cu circa 100 de euro pe lună. „La patru – șapte ani, un abonament de patru ședințe pe lună este în jur de 50 de euro. O ședință are o oră. Pe urmă, în funcție de cum înaintezi, intervin alte costuri. Dar pentru cei mici, prețurile sunt undeva între 50 și 150 de euro. Apoi, tu decizi dacă vrei continui. Sunt copii și de 10 ani care vin, fac două ore de tenis și o oră de pregătire fizică pe zi, apoi merg la școală”, mi-a explicat Victor cum începe treaba.

Publicitate
1549189931059-academie-tenis-27

La grupa mică, tariful e de cam 100 de euro pe lună.

Mai încolo, la performanță, se vorbește deja de tarife de 300 – 500 de euro pe lună băgate în tenis, preț în care copiii au inclus antrenorul, mingile, terenul. În cazul lui Victor, el mi-a spus că timpul nu-i permite să se ocupe de toată lumea, dar lucrează cu cei la care observă sclipirea. Pentru cei de la academia lui, lecțiile sunt gratis. Dacă cineva din afară vrea să ia ore de tenis cu el, treaba se schimbă: trebuie să scoată din buzunar undeva la 300 de euro pe o ședință privată.

Ce înseamnă tenisul în afară de bani, turnee și visuri

1549189894236-academie-tenis-29

Până când copilul trece la profesioniști, costurile sunt mai mici

La grupa de mini-tenis, prima parte a antrenamentului constă în jocuri pentru coordonare, exerciții pentru motricitate, iar în a doua parte copiii încep să ia rachetele și să facă diferite exerciții tehnice. Să învețe loviturile de bază. Pun mâna pe rachetă de la primele ședințe și asta se vede, dat fiind că eu n-am fost în stare să returnez cum trebuie mingile pe care o fetiță mi le servea, de altfel, destul de încet. Și eu am pretenția că joc tenis binișor.

Când vine vorba de pregătit viitori (potențiali?) campioni, întâi trebuie să vezi dacă-i place sportul. „Sunt copii de cinci ani cărora le poți pune racheta în mână, iar, după două ședințe, să lovească cu ea destul de bine. Așa îți dai seama că are simț, are talent. La vârsta asta, noi încurajăm să vină la tenis doar și pentru mișcare, chiar dacă nu vor face performanță, pe viitor“, mi-a detaliat Victor.

Publicitate

La nivelul începător, costul pentru o rachetă nu este unul foarte mare – poate 75 sau 100 de lei. La vârste de nouă – zece ani însă vorbim de rachete mai mari, căci copiii se îndreaptă deja spre zona de profesioniști. Prețul ajunge undeva la 150 – 200 de euro. Clar vorbim și de pantofi de tenis specifici pentru suprafața de zgură, iar aceștia ajung la 80 – 100 de euro, dacă nu chiar mai mult.

Ce-ar mai fi? Echipamentul, bineînțeles, căci sportivii care se îndreaptă spre zona profi nu mai joacă în trening. Așa că un tricou bun este minimum 25 de euro, șorturile tot cam așa.

1549189970836-academie-tenis-14

La început, tenisul poate fi o ocazie foarte bună pentru copii să învețe disciplină și să facă ceva mișcare

Dacă vrei să devii Simona Halep, sau varianta ei masculină, de la 15 – 16 ani se recomandă să ai un antrenor dedicat, care să lucreze cu tine și patru ore pe zi. Pe lună, probabil că trebuie să dai undeva la 1 500 de euro doar pentru asta. În plus, mai trebuie să închiriezi și terenul pe care vă antrenați, mai trebuie să faci deplasări la turnee și să plătești toate costurile cu transportul, cazarea și mâncarea. Și pentru tine, și pentru antrenor.

„Pentru zona de performanță, trebuie să ai mulți bani. Iar banii încep să vină de la 18 ani, când intri în turneele de profesioniști. La juniori, nu se câștigă bani, dar, fiind sportiv bun, ai șanse să-ți găsești un sponsor. Să te ajute cineva dacă ești talentat. Au apărut mulți investitori în România care caută copii talentați sub forma unui business. Văd unul, fac un contract cu el, îi oferă trei – cinci ani de investiție financiară, după care sponsorul speră să-și câștige banii, când sportivul începe să câștige în turnee. Există un risc pentru investitori, dar sunt și povești de succes”, mi-a povestit fostul tenismen.

Publicitate

Cât costă tenisul în primii ani?

  • Mingi: 40 de lei cutia de patru
  • Tricou și șort de tenis: de la 50 de euro în sus
  • Rachetă de tenis: 100 de lei pentru copiii mici și 150 de euro pentru avansați
  • Adidași potriviți: de la 100 de euro în sus
  • Lecții cu antrenor: între 300 și 1 500 de euro pe lună, în funcție de nivel

Studiu de caz: parcursul de la juniori la profesioniști în România

1549189530531-Victor-Hanescu-copilarie

Victor Hănescu în copilărie. Fotografie din arhiva personală

Victor Hănescu a început la șase ani jumătate, la clubul sportiv școlar nr. 2 din București, unde zona de mini-tenis pentru copii era gratuită. Era susținută de stat, iar el a început cu o rachetă de lemn făcută la Reghin. Pe la 12 – 13 ani, a vrut să se lase, pentru că părinții nu-și permiteau să-i susțină deplasările. Transportul, plata hotelului, mâncarea și antrenorul costau foarte mult. Șansa lui a fost să intre la Liceul Sportiv „Emil Racoviță”, unde a fost creată prima clasă de tenis din România. El avea doar 14 ani. Acolo l-a cunoscut pe antrenorul Firicel Tomai. Poate nu știi cine-i tipul, dar el a descoperit-o pe Simona Halep.

La 15 ani, a găsit un sponsor și asta a fost șansa lui să meargă la niște turnee prin jurul României. De la 19 ani, au început și banii să vină. „Mi-aduc aminte că am fost în Croația, la un turneu, am jucat acolo vreo lună și am venit acasă cu vreo mie de euro. Mama avea salariul 300 de euro. Era prin 2001 – 2002. Ce câștigam economiseam. Așa am reușit să-mi renovez o garsonieră și să mă mut singur. Pe la 20 – 21 de ani, am început să câștig mai mult, iar la 23 de ani eram deja în top 100 ATP. Câștigurile erau mai mari, dar și cheltuieli la fel”, mi-a povestit Victor.

Publicitate
1549190001088-academie-tenis-38

Victor Hănescu acum ca antrenor

Dacă vrei să-i evaluezi performanța în bani a lui Victor, pe hârtie, a câștigat vreo patru milioane de euro. Practic, n-a rămas cu toți banii ăștia: 25 – 30% s-au dus pe taxe și antrenorul și restul echipei au fost plătiți din aceiași bani. „Într-un an, aveam cheltuieli și de 100 000 de euro. Asta când aveam vreo 30 de turnee pe an. La fiecare turneu, trebuia să zburăm cu avionul eu și antrenorul, să asigur cazarea și mâncarea.”

Spre deosebire de anii ’80 sau ’90, când s-au pregătit unii dintre sportivii României care au ajuns în top, lucrurile stau mai bine acum, chiar dacă nu excelent. Copiii de azi au șansa să lucreze la academii unde lucrurile se fac bine, există metode noi, antrenori specializați, psiholog sportiv, preparator fizic. Victor mi-a povestit că el a făcut prima oară pregătire fizică undeva pe la 13 – 14 ani. Acum se face de la opt ani. Echipamentul e mai bun, iar resursele sunt ceva mai consistente. Nu știu dacă asta va ajuta tenisul românesc să aibă mai mulți jucători, dar cert e că, față de acum 10 – 20 de ani, sportul ăsta e mai popular. Și la cât s-a dus la fund fotbalul, nu cred că-i deplasată o speranță că mai există și alt tip de sport de care oamenii să fie interesați.

Editor: Răzvan Băltărețu