Publicitate
Afara din tara

Jurnal de salariu: Stau în Copenhaga și tot reușesc să economisesc mai mulți bani ca-n București

Bag la saltea cam două mii de lei pe lună.

de Ioan Colbeanu
03 Octombrie 2019, 11:45am

Autorul. Fotografii din arhiva sa personală

În rubrica „Afară din țară” discutăm periodic despre ce înseamnă să te muți, ca român, în diferite colțuri ale lumii. Poți vedea mai multe articole din această rubrică, dacă intri aici.

Cine sunt?

Am 37 de ani și acum fix șapte ani m-am mutat din România în Danemarca, ca să schimb cultura în care munceam de la 9.00 la 19.00 doar ca să-mi plătesc chiria, să mănânc pe apucate și să sparg restul de salariu pe nopți pierdute în cluburi și evenimente pseudoartistice.

Înainte de a-mi lua tălpășița, munceam de ani buni în departamentele de comunicare și relații publice a două dintre ONG-urile de mediu de top - la vremea aceea (2008-2011) - din țară. Cum n-am simpatizat niciodată corporațiile și cultura consumeristă în care-ți rupi creierii pe altarul companiei, doar ca să-ți permiți o viață de weekend de lux, m-am mulțumit mereu cu puțin peste salariul minim pe economie, având maximum de libertate pe care-l putea oferi un job de sector neguvernamental.

Filmul mi s-a rupt prin 2012, când am realizat că, în România, multe ONG=CSR=Aceeași Mizerie. N-am mai găsit nicio motivație să muncesc pentru șefi care amestecau ecologia Deltei Dunării cu egomania guvernării politice (cazul „eLMe”) sau ketamina cu leadership-ul (cazul Bucurenci MaiMultVerde). Așa că mi-am băgat principial picioarele în traiul bucureștean de trei-patru sute de euro pe lună și m-am dus la studii în Aarhus, Danemarca.

Am schimbat multe locuri de muncă în Danemarca, de la șofer de taxi pe bicicletă până la editor social media pentru persoane private cu pagini dubioase de wellness și coaching. În ciuda vieții de subzistență, am încercat să stau departe de joburile full-time, ca să am timp de studii și de explorat noua cultură în care am emigrat.

Ce job am?

Muncesc part-time într-un startup danez de producție media pentru piața globală, undeva între 40-75 de ore lunar. Sunt plătit cu 150 de coroane daneze (cca. 110 lei) pe oră, deci am un venit ce variază între 6 000 - 10 500 dkk pe lună (4 400-7 000 de lei). Ca să-ți faci o idee despre cum se plătește pe piața de daneză, ce câștig eu reprezintă echivalentul ajutorului social pe care-l primește un danez care-și caută loc de muncă.

Cu toate astea, mă descurc mai bine ca-n București și-mi permit să economisesc minimum două mii de lei pe lună. În plus, am lejeritatea orelor de muncă flexibile și o grămadă de timp pentru mine și familie, în care pot să citesc sau să ne plimbăm în natură. Fiindcă știu de unde să-mi procur cu ușurință mâncare, haine sau mobilier pentru casă pe gratis, dar și pentru că am fobie de mall-uri, trenduri și glam balcanic, viața mea financiară e simplificată drastic față de cea precedentă din România.

Unde locuiesc? Copenhaga
Ce salariu am? 6 000-11 000 de coroane daneze (3 820 - 7 000 lei)

Cheltuieli lunare:

Chirie + întreținerea inclusă (curent, apă, căldură): 3 200 de coroane (2 100 lei) partea mea din totalul de șapte mii pentru un apartament la casă cu trei camere mici.
Abonament telefon + net: 257 de coroane (164 lei).
Abonament transport în comun: Resjekort anonim, încărcat cu o sută de coroane (63 de lei), se consumă 12 dkk (7,5 lei) doar când folosesc. Prefer deplasarea pe bicicletă, dacă nu e furtună sau viscol.
Aplicații care m-ajută să plătesc orice online: Betalingsservice 2 coroane pe lună. Folosesc MobilePay, app gratuit, cu care-am scăpat de bancnote și monezi. Am iTunes pentru descărcat muzici noi, dar e pe family și-l plătește partenera.
Tutun: 100-140 de lei
Alcool: 30-40 de lei (six-pack-ul de bere ocazional), ganja nu mai mult de două grame pe lună, adică 110 dkk (70 de lei).
Cumpărături lunare: supermarket sau în piață - 780 de coroane (500 lei) + food sharing și dumpster diving = gratis.
Articole târguri locale Loppemarked (cărți, viniluri, costume de circ etc.): 50-100 de coroane (50-60 de lei)
Consumație party-uri sau baruri din Christiania: 250 de lei

Economii

În lunile bune economisesc peste două mii de lei, iar în cele cu puține ore de muncă nu scad sub 1 100. E drept, aici mă ajută enorm economisitul cu mâncarea și transportul, despre care-am mai scris că sunt mai ieftine decât în România, dacă ești dispus/ă să lași fițele deoparte.

Ca peste tot în marile orașe europene, în Copenhaga cheltuielile țin de modul tău de viață și se pot adapta pe orice buget. Poți alege să trăiești mai scump dacă faci ore suplimentare și joburi necalificate pe care n-o să le ia niciun nativ (menaj, gunoier, constructor necalificat etc.) sau dacă salariul tău e undeva peste 25 de mii de coroane (16 mii de lei, adică media salariului pentru job full-time). Cum pentru mine niciunul dintre cazuri nu e momentan o opțiune, prefer să trăiesc pe buget mic și să-mi administrez cât mai calculat venitul, apelând la opțiunile disponibile pentru pătura săracă a societății wellfare daneze: food-sharing, freeshop, târguri ad-hoc, alimentele abandonate seara în spatele supermarketului Netto sau Fotex.

Cheltuielile mele de agrement se consumă ocazional pe cafele în Christiania, jocuri de role-play sau artă ieftină și obscură, concerte și călătorii scurte spre Berlin sau sudul Suediei.

copenhaga
Un pop-up cu dulciuri

În rest, o săptămână normală în care nu vreau să-mi stresez cardul magnetic prea mult, arată cam așa:

Luni

08.00: Trezire abruptă în noua săptămână și pedalat patru kilometri (20-25 de minute) până la birou. Prima cafea o beau acasă, cu croissant cules moca din spatele supermarketului, iar a doua intră pe la 10.00 la birou, bonus la salariu.

11.30: Brunch la muncă (inclus, în valoare de 50 de coroane sau 32 de lei), gătit de o bucătăreasă nepaleză care face cel mai delir rice curry vegetarian, la care se adaugă legume proaspete, pesto, brânză și tahini cât poftesc.

16.00: Ies de la birou și mai bag șase kilometri la pedale, trec în drum pe la freeshop-ul din Christiania, de unde am jumătate de mobilier în apartament.

17.00: Bifez primele 25 de coroane (16 lei) pe-o cacao la cafeneaua Moonfischer, unde mă văd c-o prietenă care-mi analizează la un cui astrograma.

18.00: Seara cu familia: board games, desenat, plimbare de seară pe canal 25 de minute.

19.30: Cina gătită cu ce-am găsit aseară în spatele supermarketului Netto: guacamole cu tortilla chips și paste cu broccoli.

22.20: La dumpster dive cu familia, care e de multe ori la fel ca atunci când ai lua produsele de pe raft, doar că-s frumos aranjate într-un tomberon şi trebuie s-ajungi imediat după ce s-a încheiat programul cu clienții la uşa principală. Găsim ardei și roșii cherry ecologice, pâine neagră cu semințe și tradiționalul croissant, dulciuri, ouă și cartofi dulci în valoare estimativă de 350 de coroane (220 de lei).

copenhaga
La dumpster dive cu familia

Marți

Rutina continuă. Brunch și cafea la birou, plus un nou pachet de tutun care-o să mă țină o săptămână jumate, dacă nu primesc de băut în Christiania. 50 de coroane + 30 cu foițe și filtre = 80 de cotroane (50 de lei).

18.00: Seara în familie: fiică-mea vitregă mă-nvață finlandeza mai eficient ca duo lingo. Plătesc lecțiile la buticul cu dulciuri din colț: 35 de coroane (23 de lei) pe o selecție de jeleuri cu fructe și lemn dulce.

20.00: Cina dumpster-dived.

22.20: Dumpster dive cu familia: victorie! Am găsit peste 15 cutii cu lapte de nucă de cocos, care expiră săptămâna viitoare.

Miercuri

10.00: Trezirea. Muncesc de-acasă. Arunc fructele și legumele care arată mai vechi, încerc să fac loc pentru noua captură de alimente în frigider. Mic dejun cu familia.

13.00: E frumos afară (peste 16 grade fără vânt și cu soare cu dinți de septembrie), deci mergem la mare. Cum Copenhaga e port, iar eu stau pe insula conectată cu orașul, Amager, sunt doar 15 minute până la plaja din Amager Strand cu bicicleta sau jumătate de oră de mers pe jos. Fiică-mea se riscă să înoate, după care băgăm înghețată ieftină de la Tiger (19 lei pentru trei persoane). Suntem prea obosiți să ne-ntoarcem pe două roți și luăm metroul trei stații până acasă: 24 de lei pentru 16 lei doi adulți, copilul până-n 12 ani gratuit, și opt lei biletul de bicicletă.

copenhaga
Amager Strand

17.00: Am gig de jonglat cu poiuri de foc la un eveniment de club privat. Asta o să-mi asigure intrare și consumație moca pentru restul anului. Investiția: 15 lei pentru o sticlă de ulei lampant.

22.20: Ghici ce? N-o să mai am loc în frigider pentru că au aruncat prea mult iaurt islandez. Iau doar zece, consumăm mult cu fulgi de ovăz la micul dejun.

Joi

09.00 - 16.00: Muncă (cafea + brunch + o grămadă de bomboane Haribo împrăștiate la discreție în birou de șefi :))

17.00: Trec pe la Tipi Bar în Nørrebro, unde-mi iau niște cash (127 de lei) pentru performance-ul de poi-uri cu foc și primesc o bere moca (în valoare de 28 de lei), parte din deal. Tipi Bar e barul meu preferat pentru că anturează toată comunitatea de jongleri și circus freaks ai orașului, are prețuri relativ mici și e plasat în cel mai mare cartier de imigranți din Copenhaga. Câteodată merg acolo la silent disco și plătesc 50 de coroane (31 de lei) ca să închiriez o pereche de căști pentru un party amuzant de weekend cu prietenii.

20.00 Rutina zilei continuă: acasă cu familia și după 22.00 la dumpster (azi au debarasat așa că nu-i nimic prea interesant la tomberon).

Vineri

17.00: Friday bar la muncă, bere și vin roze moca între 17.00-19.00. Chem și niște prieteni, socializez cu colegii. Friday Bar e un concept de socializare și networking popular în Danemarca, organizat de companii pentru angajați și prietenii lor, cel puțin o dată pe lună, vinerea, după programul de lucru. Are loc, de obicei, la birou sau într-un bar random din apropiere, cu băuturi și snacksuri din partea casei între anumite intervale orare.

Dacă vreau să continui seara la șpriț după orele de „Friday Bar”, o fac pe cheltuiala mea. O bere bună într-un pub obișnuit costă între 40 și 50 de coroane (25-31 de lei), iar un pahar de vin e 60 dkk (38 de lei). Azi mai bag unul scurt de rose după 19.00, înainte să plec.

23.00: Pedalez clătinat de la Friday Bar spre casă, cu poveștile colegului developer francez despre ultimele aplicații de ride-sharing din oraș încă în minte și început de hangover. Noapte bună!

Sâmbătă și Duminică

Weekend-ul e pe filozofie românească, adică ceva ce tre’ să placă la toată lumea și să coste puțin sau deloc.

10.00 - 12.00: Vizită la Grădina Botanică la cerința partenerei. Plimbarea în grădină și accesul la unele dintre serele cu plante exotice e gratuit. La fel și hrănitul rațelor și lebedelor de pe lac, fiindcă avem multe resturi de pâine de la dumpster, pe care le cărăm după noi în geantă.

15.00: Merg cu copilul la un loc de joacă. Nu se mai poate în aer liber pentru că Danemarca (plouă mărunt și vântul ia totul pe sus), așa că mergem indoors la playgroundul din Blegdamsremisens, unde-i gratis, dar cheltuiesc 200 de coroane (127 de lei) pe-un baby smoothie și carioci noi de la Panduro.

16.30: Mergem la food-sharing. Luăm legume în valoare de 300 de coroane (190 de lei): țelină, roșii, ceapă și alte basics.

20.00: Urmărim un film online pentru copii free de pe 123movies.

Dumpster de duminică - ziua cea mai bună de dive.

Total: aproximativ 478 de lei

Cam asta e o săptămână normală, în care încerc să duc o viață de rutină obișnuită, dar să cheltuiesc cât mai puțin. Îmi place să economisesc pentru săptămânile de concediu în care merg în Berlin sau în sudul Suediei, unde prețurile sunt ceva mai mici și mi se pare mai rezonabil să dau bani prin cafenele și marketuri sau să cumpar suveniruri și alte prostii. Oricât de basic și eco ai trăi, mai ai din când în când scăpări consumeriste. Doar că nu în Copenhaga.

Editor: Iulia Roșu

Tagged:
opinie
salariu
food sharing
Copenhaga
economii
jurnal de salariu
viata in Copenhaga