Știri

Toate modurile în care ți-a modificat guvernul PSD astăzi salariul, în ciuda protestelor

Astea sunt principalele modificări fiscale care te vor afecta direct, dar Tudose e supărat pe multinaționale că i-a lăsat pe angajați să iasă la protest.
08 Noiembrie 2017, 4:09pm
Fotografie de Andreea Alexandru / Mediafax Foto 

După trei amânări, guvernul a operat azi, printr-o ordonanță de urgență, Codul Fiscal, în câteva zone-cheie. Măsurile propuse au provocat nemulțumiri atât din partea patronatelor, cât și din partea sindicatelor. Dar guvernul Dragnea-Tudose, Batman, Batman, o ține în continuare pe a lui și zice că modificările sunt bune. Consiliul Fiscal a emis deja un avertisment legat de consecințele pe care riscăm să le tragem cu toții după adoptarea acestui act normativ. L-am întrebat pe Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, despre efectele directe, asupra buzunarului tău, pe care le va produce respectiva ordonanță de urgență.

În timp ce guvernul adopta „revoluța fiscală", adoptarea Hotărârii de Guvern ce prevede creşterea salariului minim de la 1 ianuarie 2018 a fost amânată (ca fapt divers).

Transferul contribuțiilor sociale la angajat: practic, vei fi la mila patronului

Unul din principalele argumente ale celor care susțin această măsură este că, în felul acesta, tu, angajat, vei fi mai responsabilizat în momentul în care te vei duce personal cu plicul în mână la ANAF pentru a plăti direct contribuțiile. Pasămite, vezi cum îți ia statul banii din propria mână. Lucrurile astea sună bine în teorie. În practică, la fel ca întotdeauna, e ceva mai complicat.

„E bine știut, contractele de muncă în România sunt făcute pe salariul brut. Nu poate obliga nimeni - și repet – nimeni un angajator privat să modifice contractul dacă nu vrea", spune președintele Consiliului Fiscal. Cu alte cuvinte, totul depinde de buna credință a angajatorului.

Citește și: Tot ce trebuie să știi despre abrogarea ordonanței care a scos sute de mii de oameni în stradă

Teoretic, o rocadă a contribuțiilor de la angajator la angajat ar trebui să fie ceea ce economiștii numesc „joc cu sumă nulă": nimeni nu câștigă, dar nici nimeni nu pierde. „Angajatorul păstrează costul total salarial, crește brutul și neutralizează astfel impactul asupra netului", explică Dumitru. Cheia stă în expresia „angajatorul crește brutul". Dacă ai ghinionul să ai parte de un patron care, pur și simplu, n-are chef să-ți mărească brutul, iar ție îți va scădea astfel netul și va trebui să plătești și contribuțiile sociale, nu-ți mai rămâne decât să ieși, eventual, în stradă și să înjuri guvernul.



Reducerea impozitului pe venit s-ar putea să-ți scadă salariul, dacă ești IT-sit

O altă decizie adoptată de guvern prevede reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Ok, ce înseamnă asta pentru un tip care lucrează în Pipera la call-center ori pentru casierița de la Mega Image? Pentru cei de mai sus, nu înseamnă mare lucru. Dacă ai ghinionul să lucrezi însă în IT ori în cercetare-dezvoltare, scăderea impozitului pe venit ar putea să ducă, implicit, la scăderea salariului tău. De ce? „Reducerea impozitului e compensată de creșterea sarcinii fiscale din contribuție", spune Dumitru.

Dacă vorbim despre un angajator cu bună credință (care-ți „mărește brutul"), la sfârșitul zilei, în principiu, costul total al angajatorului rămâne același, netul angajatului rămâne același, iar totalul impozitelor plătite la salarii rămâne cam același. Deci, cum am văzut mai sus, un joc perfect cu sumă nulă.

Citește și: Cum a fost protestul la care 15 000 de români le-au spus corupților că nu pot controla Justiția

Ei bine, există categorii profesionale la care acest joc cu sumă nulă nu se aplică. Vorbim despre cei care lucrează în IT sau în cercetare-dezvolatre. De ce? „Pentru că acolo impozitul pe venit e deja zero. Nu mai poate fi compensat acel impact din reducerile de impozit pe venit că el e deja zero în aceste cazuri. Ce să mai reduci din zero?", se întreabă Ionuț Dumitru. Și, probabil, te întrebi și tu.

Astfel, la firmele de IT sau R&D, patronul are două opțiuni, spune președintele Consiliului Fiscal. „Fie, pentru a păstra netul angajatului, angajatorul e de acord să crească costul total - adică să scoată mai mulți bani din buzunar, ca să-și plătească angajatul cu același salariu. Sau, dacă angajatorul spune «nu sunt de acord cu lucrul ăsta și cel mult sunt de acord cu menținerea costului meu total», atunci netul angajatului din IT scade și nu ai ce să-i faci", declară Dumitru.

Dacă ești bugetar s-ar putea să rămâi cu bani în minus după ce Guvernul anunță că-ți mărește salariul

Până acum am vorbit despre tinerii frumoși și liberi care lucrează în corporațiile sorosiste. Dar schimbările aduse Codului Fiscal îi afectează și pe bugetarii din sectorul public. Nimeni nu scapă. În momentul ăsta, există deja niște creșteri salariale aprobate în legea salarizării unitare. „Creșterile sunt de cel puțin 25%, apoi 50% pentru profesori, în Educație, și 100% în Sănătate", spune Dumitru. „Dar, atenție, alea sunt creșteri de brut", adaugă el. Practic, acele creșteri de brut nu se vor traduce în totalitate în creșteri de net pentru că în jur de 20% din creșterile respective va fi diluat de mutarea de contribuții sociale de la angajator la angajat.

„Practic, o creștere de brut de 25%, în termen de net, va însemna în jur de 3-4 procente", spune președintele Consiliului Fiscal.

Citește și: Șapte lucruri pe care trebuia să le facă guvernul PSD înainte să le dea drumul deținuților

Iar veștile proaste pentru bugetari nu se opresc aici. „Mai e o discuție aici, apropo de plafonarea sporurilor la 30% din salariul de bază, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie: cei care au azi sporuri mai mari de 30 la sută vor avea de la 1 ianuarie un net mai mic". Cine intră în această categorie? Medicii, de pildă.

Faptul că modificările astea ar trebui să intre în vigoare în doar două luni e altă veste proastă

În primul rând, ordonanța asta e cam dată împotriva legii (nu că ar fi vreo premieră în materie de guvernare PSD).

„Legea spune că orice modificare adusă Codului Fiscal trebuie să fie făcută cu cel puțin șase luni înainte de aplicarea ei. Ideea de a aplica o modificare atât de importantă într-un termen atât de scurt nu e o idee bună. Explicația: nu ai timp pentru simulări sau gândește-te la chestiunile strict administrative: milioane de contracte din sectorul privat trebuie modificate, trebuie înregistrate. E un efort administrativ pe care tu trebuie să-l faci într-un timp foarte scurt", spune Ionuț Dumitru.

Scenariul este similar cu cel din 31 ianuarie, când Guvernul Grindeanu, pe atunci, a ajuns să dea deja celebra ordonanță 13 care să-i salveze pe Dragnea et co de pușcărie. Atunci sute de mii de români, din toată țara, au cerut în stradă demisia guvernului.