Protestul femeilor față de libidinoșii care le filmează pe ascuns

Articol preluat de pe VICE UK.

Mii de femei în roșu, negru și alb s-au strâns în Seul pentru ceea ce mulți consideră a fi cel mai mare protest condus de femei din toată istoria Coreei de Sud. Ascunzându-și fețele cu măști, pentru a se proteja de hărțuire sau online trolling, protestatarele s-au concentrat pe promovarea problemei naționale de molka, sau pornografie cu camere ascunse, în care femeile sunt înregistrate în secret la toaletele publice, pe scările rulante de la metrou, chiar și la birou.

Așa cum scria pe pancarta unei protestatare, „Viața mea nu este pornoul tău”. Un alt banner (tradus din coreeană) avea mesajul: „Vreau să mă cac relaxată”. De asemenea, câteva femei s-au ras în cap în semn de protest pentru eșecul guvernului de a le proteja.

„Frica resimțită de femei față de camerele de supravegheat nu este exagerată, ci rațională”, a spus Chang Dahye, cercetător al Institutului de Criminologie din Coreea, într-un interviu cu Korea Exposé. „Nu sunt doar filmări cu relații sexuale. Există înregistrări ascunse cu femei care se ușurează la toaletă, fotografii cu femei în bikini, acasă sau pe stradă. Pe un site intitulat Soranet, bărbații urcă fotografii cu prietenele sau soțiile lor și le cer celorlalți să le catalogheze organele genitale.”

E o problemă uriașă, așa că Seul a format o echipă de detectare a camerelor ascunse, căutându-le în toatele publice. „E jobul meu să mă asigur că nu sunt camere care filmează femeile când se duc la baie”, a spus anul trecut un membru al echipei pentru South China Morning Post. „E ciudat că există oameni care ar vrea să vadă așa ceva, dar asta e necesar ca femeile să se simtă în siguranță.”

În decembrie 2013, guvernul a mai făcut un efort controversat de a opri trendul: Institutul Korea Elevator Safety a distribuit mesaje care avertizau femeile să-și țină fustele cu mâinile când merg pe scara rulantă de la metrou. Mulți au spus că mesajul a pus accentul pe femei să se protejeze în loc să le prevină de făptași, iar textul a fost ulterior modificat. Potrivit revistei Korea Times, infracțiunile sexuale din trenuri au crescut cu 84% între 2012 și 2014, dintre care jumătate au avut loc în metrou.

După ce mai bine de două sute de mii de persoane au semnat o petiție națională prin care cereau guvernului să interzică camerele de spionat și să implementeze pedepse mai dure pentru oamenii care sunt prinși că filmează ilegal (majoritatea cazurilor se rezolvă cu amenzi), Ministrul de Egalitate a Sexelor și Familie a lansat o inițiativă în mai ca să le ofere victimelor infracțiunilor sexuale digitale, inclusiv porno de răzbunare și fotografii sub fuste, servicii de sprijin, inclusiv consiliere, ajutor în ștergerea fotografiilor descoperite online, sprijin de litigație și mult mai multe. „Dacă te confrunți cu orice fel de infracțiune sexuală digitală, guvernul e la dispoziția ta”, scria într-o declarație.

Însă, așa cum a punctat și scriitoarea Yeji Lee într-un articol din 2016 pentru 10 Magazine, mulți critici au pus la îndoială eficiența ministerului în a implementa orice fel de schimbare. „Adevărata problemă cu încercările de atenuarea a inegalității de gen din Coreea de Sud”, a scris Lee, „e că au fost predominant ineficiente, au fost tentative timide care căutau să îmbunătățească imaginea publică a unui singur politician decât să introducă politici care ar crea un mediu egal, benefic pentru ambele sexe.”

Ba mai mult, protestatarii de la marșul de sâmbătă au spus că, pentru a soluționa epidemia de infracțiuni molka, trebuie vorbit și despre sexismul instituțional. („Inocent dacă ai penis, vinovat dacă nu ai”, striga una dintre oratoarele de la protest. „Să fii bărbat e un privilegiu în sine?”) În mai, o femeie a fost rapid arestată după ce poliția a stabilit că fotografiase un model masculin nud (un coleg de-al ei) și a postat imaginea online fără consimțământul lui. Răspunsul a fost într-un contrast accentuat față de femeile care se confruntă cu aceeași situație.

Katharine Moon este expertă în probleme de gen și predă la Colegiul Wellesley. Ea spune că epidemia sistemelor spycam poate fi legată de modul în care bărbații s-au confruntat cu progresele educaționale, economice, sociale și politice pe care femeile sud-coreene le-au făcut în ultimele două decenii - deși intensificarea filmărilor ilegale sunt destul de recente. Potrivit unui studiu recent realizat de Asociația Coreeană pentru Avocații Femeilor, aproximativ un sfert din toate infracțiunile sexuale raportate în 2015 au implicat astfel de spycams. "Și aceasta este o creștere foarte mare atunci când o compari cu anul 2006, când aproximativ 3,6% din numărul total de infracțiuni sexuale raportate au implicat spycams", spune Moon.

Această nouă dinamică a puterii, cuplată cu dificultățile economice care au determinat o „criză socială, psihologică" pentru tineri, continuă ea, poate să fi creat condiții care să permită perpetuarea nesiguranței. Treaba asta cu filmatul pe ascuns poate fi o „modalitate mai pasivă decât agresivă de a-și controla nesiguranța masculină și nemulțumirea socială față de femei", spune ea. „Sunt mulți bărbați în Coreea, mai ales generațiile mai tinere, care dau vina pe femei pentru unele dintre problemele cu care se confruntă. Există un sentiment de respingere din partea femeilor și, de asemenea, se simt depășiți de femei în școli și la locurile de muncă."

Moon mai adaugă că, „dintr-un anumit punct de vedere, asta e o modalitate ușoară de răzbunare pentru orice tip.”