Cine sunt românii care au ieșit în stradă pentru Polonia

Când e vorba de apărarea justiției împotriva politicienilor, românii ar trebui să știe cel mai bine cât de mare este pericolul. Cu toate astea, doar vreo 20 de oameni s-au adunat ieri după-amiază în fața Ambasadei Poloniei, în semn de solidaritate cu manifestanții împotriva PiS, partidul de guvernământ din Polonia.

Dacă nu ești la curent cu evenimentele, de aproape două săptămâni, sute de mii de oameni protestează în Varșovia și în alte orașe mari din țară ca urmare a unor modificări legislative care, spun partidele de opoziție, societatea civilă și Uniunea Europeană, încalcă independența puterii judiciare și statul de drept. Mai exact, partidul conservator de guvernământ, PiS (Partidul Lege și Dreptate), a încercat să treacă o serie de legi prin care membrii Consiliului Național al Magistraturii (echivalentul CSM-ului de la noi) ar fi fost numiți de parlamentari, actualii judecători ai Curții Supreme ar fi fost pensionați și înlocuiți de către ministrul Justiției, care are și rol de procuror general.

Ca urmare a manifestațiilor, președintele polonez, Andrzej Duda, membru PiS până acum doi ani, și-a folosit dreptul de veto pentru a respinge legile privind Curtea Supremă și Consiliul Național al Magistraturii (nu și pe cea care-i permite ministrului Justiției să înlocuiască președinții tribunalelor de drept comun, însă).

Cu puțin înainte să ajung la ambasada Poloniei, Alexandru Handrea, membru USR Prahova și unul dintre organizatorii manifestației, mă informează că n-a primit aprobare din partea primăriei și, drept urmare, nu vom sta prea mult prin zonă. Mă întâlnesc cu el pe la 6, lângă gardul ambasadei. E singurul protestatar momentan, în rest multe, prea multe dube de jandarmi.

La un moment, doi dintre negociatorii Jandarmeriei (care fuseseră și la protestul cu Firea) vin să ne întrebe dacă-l cunoaștem pe Oleg Brega, un cetățean din Republica Moldova care este „cunoscut ca o persoană turbulentă la astfel de evenimente". Ne sfătuiesc să nu-l acceptăm printre noi, cu precizarea că „organizatorii sunt cei mai predispuși la a fi sancționați" în caz că se lasă cu scandal. Subtil, foarte subtil. Unul dintre jandarmi spune c-a auzit „printr-o informație că ar veni aici" și că pe pagina de Facebook a eventului ar fi îndemnat oamenii să meargă înainte cu protestul, chiar dacă nu este autorizat.

După ce scăpăm de jandarmi și sfaturile lor părintești, încep să sosească oameni. Îi întreb pe mai mulți dintre ei ce i-a adus în fața ambasadei din Polonia. Alexandru Handrea spune că i-a plăcut foarte mult cauza protestelor și că guvernul PiS are un discurs asemănător cu al PSD-ului în privința lui Soros, a corporatiștilor și a ONG-urilor. Cristian Seidler, deputat USR, zice că-n ciuda detaliilor tehnice diferite, situația din Polonia e foarte similară cu ce se întâmplă-n România și Ungaria, că PiS încearcă, la fel ca PSD și Fidesz, să-și subordoneze puterea judecătorească. Nicolae Ștefănuță, care lucrează în Parlamentul European și a venit tocmai de la Sibiu pentru eveniment, invocă motive similare, spunând că a venit în semn de solidaritate cu polonezii care apără statul de drept și vor să conserve independența justiției față de politic.

Îi întreb și despre pretextul invocat de PiS în sprijinul acestor legi - că se dorește o reformă a sistemului judecătoresc, care la momentul actual ar fi parazitat de judecători corupți și comuniști. Cristian Sleider spune că și dacă ar fi fost așa, o astfel de reformă ar înseamna ca actualul guvern polonez să folosească aceleași tactici folosite de comuniști, care-și epurau politic dușmanii ideologici:

„Vorbim despre judecători, e chestie de profesie. Dacă tehnic ia decizii potrivite, un judecător e bun. Dacă nu, atunci nu politic trebuie să fie înlăturat, ci există măsuri profesionale de evaluare, de ajustare profesională, dar nu măsuri politice."

Dumitru Dobrev, fost candidat al USB-ului la primăria sectorului 4, spune că Polonia a avut deja parte de o terapie de șoc și nu crede că „au rezistat atâtea fosile acolo, la înalta lor curte". Și, la fel ca ceilalți manifestanți care mi-au vorbit, e foarte sceptic în legătura cu natura reformistă a legilor respective:

Nicolae Ștefănuță crede că pretextul schimbării judecătorilor comuniști nu este decât o tentativă de decredibilizare a protestatarilor, despre care s-a spus că-s la rândul lor comuniști și nu-și doresc reforma:

„La fel cum nici aici nu-s comuniști, sunt femei cu copii, oameni din diverse medii sociale, din antreprenoriat, din orice, nici sutele de mii din stradă nu sunt niște comuniști care-și doresc apărarea unor privilegii, a unor judecători, cum a încercat partidul de guvernământ din Polonia să spună. Este, pur și simplu, o încercare de discreditare. Am înțeles că și-n timpul Rezist, guvernul spunea că face niște reforme necesare, să degajeze spațiile pentru deținuți, închisorile supraaglomerate, dar, de fapt, nu era vorba despre asta, ci total altceva."

La un moment dat, sosește și activistul moldovean care a băgat spaima-n Jandarmeria Română. Nu vine la noi, peste stradă, ci-și parchează bicicleta fix unde ne avertizaseră forțele de ordine să nu stăm, lângă gardul ambasadei Poloniei. Văd că nu-i zice nimeni nimic, așa că merg să-l întreb de sănătate și să aflu de ce protestează. Spune c-a venit din solidaritate, pentru că-i „om liber și curajos", iar în România se întâmplă exact ca-n Polonia:

„Mai rău, chiar, în Republica Moldova, de unde vin eu, deja statul e capturat, așa cum încearcă s-o facă aici Dragnea și cum încearcă s-o facă mafia din Polonia, deci eu vin să încerc să ajut, să prevenim răspândirea fenomenului transnistrean. Am impresia că e o influență rusească, o încercare de mafiotizare a statului care să compromită democrația, drepturile omului, pluralismul, pluripartitismul, funcționarea statului de drept. Deci, mă împotrivesc cum pot acestui fenomen, acestui val."

Când încerc să intru puțin în detalii, să aflu ce-l deranjează-n mod special la măsurile guvernului PiS, admite că nu cunoaște prea bine situația și a venit mai degrabă din solidaritate: „Dacă oamenii, atâția oameni au ieșit în stradă, înseamnă că ei înțeleg. Și am văzut oameni credibili, din societatea civilă, din mass-media, deci, dacă oamenii aceia sunt deranjați, înseamnă că ei știu ce se întâmplă acolo."

Aici, conversația noastră e întreruptă de jandarmi. Brusc, după atâtea minute în care n-au zis nici „PiS", și-au dat seama că Oleg e parcat în fața ambasadei, care-i obiectiv protejat militar, iar prezența lui ar afecta cumva siguranța perimetrului. Activistul moldovean scoate camera de filmat, jandarmii la fel, iar urmarea poate fi văzută aici. O filmare face cât o mie de cuvinte, așa că te las pe tine să judeci cât de necesară era intervenția domnilor de la Jandarmerie.

În rest, modesta manifestație s-a desfășurat în condiții normale, fără alte incidente. S-au fluturat niște fulare-n culorile drapelului polonez, niște pancarte scrise-n trei limbi - română, poloneză, engleză; s-au aprins candele, s-a glumit, s-a socializat, ba chiar s-a și scandat la un moment dat.