Am vorbit cu românul care face case din cânepă ca să aflu dacă planta asta îți ține de cald

„Haha ce cânepă ai fumat de-ai ajuns la case? E tare cânepa haha?” - și acum c-am dat eu cele mai la îndemână două glume pe tema asta, pot trece mai departe la ceva care chiar e mai mișto decât caterinca ieftină. Până anul trecut și eu aș fi zis că-i doar de fumat și eventual tratamente pentru anumiți pacienți. Dar am învățat să fac gustări vegane cu semințe de cânepă.

Există și un fel de beton, din cânepă, numit „hempcrete”, folosit mai nou în construcții ca material natural, sustenabil și biodegradabil. De fapt, e vorba de un amestec de 50% cânepă și 50% var, dar ai înțeles ideea.

Mai scurt și concret, se poate construi cu cânepă și se poate locui într-o casă cu pereți din canabis. Dacă vrei să vezi cum arată o astfel de locuință poți da o fugă până-n satul Piscu din Ciolpani, la vreo 30 de kilometri de București, acolo unde cei de la Asociația Structuri Sustenabile ridică o casă din cânepă. Este o asociație care funcționează din 2016 și care promovează materialul și, în general, soluțiile sănătoase în construcții.

Ca să înțelegi mai bine conceptul și beneficiile, am vorbit chiar cu un om implicat în proiectarea acestei case. Alexandru Postu are 35 de ani și e inginer responsabil cu izolațiile în construcții și deținător al unei master în design de produs în Norvegia.

VICE: De unde și până unde pereți din cânepă?
Alexandru Postu: Prin anii ‘60, în Franța, cânepa a fost folosită la restaurarea clădirilor istorice. Unde alte materiale nu au reușit, hempcrete (amestecul de cânepă cu var) s-a dovedit soluția salvatoare. Treptat, a fost înglobat de domeniul construcțiilor naturale și împrăștiat pe planetă. Există case care acum au deja zeci de ani și reprezintă o mărturie vie a ceva ce nu este doar un trend, ci o reinventare a unor materiale de bază.

VICE: Tu de ce ai ajuns să lucrezi cu hempcrete?
Pot zice că-s un împătimit al lucrurilor simple, al materialelor primare și al modului lor de a interacționa unul cu altul. Unele se combină ori opusul sau sunt inerte. La fel ca oamenii. Am văzut dintotdeauna un potențial în cânepă și asta nu o zic doar eu, ci și cei care au studiat îndelung problema.

Am lucrat cu lut și var în diferite forme și combinații cu alte materiale organice, suficient cât să le văd potențialul, dar și limitările. În combinația dintre puzderie (bețe zdrobite din tulpina plantei de canabis sativa) var și apă, apa e un alt element esențial pentru a începe chimia asta perfectă între cele două materiale. În România, am început cu workshopuri de lucru cu cânepă și var, sponsorizati de companii mari care acționează în domeniul construcțiilor și care au avut curajul să ne dea tone pe mână.

Dacă mi-aș face o casă din așa ceva, ce avantaje ar trebui să rețin?
Hempcrete sau mixul rezultat în urma amestecării varului, apei și cânepei este nu numai un izolator eficient, ci și un super regulator pasiv al umezelii dintr-o casă. Acționează ca un buffer termic. Cânepa produce această masă lemnoasă specială în doar câteva luni, iar carbonul e închis apoi în pereți. Pe măsură ce varul se recalcifică, absoarbe dioxidul de carbon din atmosferă și ai o casă care salvează mediul, cu o amprentă minusculă pentru planetă.

Dacă funcționează ca un buffer termic și poate regla umezeală. Cum stă treaba când e vorba să țină cald?
În România, un zid de 35 de centimetri grosime poate asigura în unele zone o izolație care va necesita costuri minime de încălzire. Putem atinge o eficiență energetică bună și cu alte materiale, dar calitatea aerului și confortul nu vor fi nici pe departe aceleași. Și aici trebuie ținut cont că peretele acționează ca un organism viu, absoarbe și degajează umiditate în procente necesare nouă. Ăsta a fost un factor WOW pentru mine. Natura are întotdeauna răspunsul. Trebuie doar să apleci urechea.

Dar este și rezistent? Izolează, arde?
În afară, aceste calități ale materialului au fost testate cu ceva timp înainte. În multe țări vestice, dar și în Statele Unite ale Americii, Australia etc., proiectele mari cu cânepă au fost întreprinse nu doar pentru moftul cuiva de a avea o casă trendy. La noi, materialul a fost aprobat abia în 2016. O casă de tipul ăsta poate rezista o vreme considerabilă, în funcție de cum e construită, cât de mult e îngrijită și multe alte aspecte. În plus, puzderia de cânepă e îmbrăcată cu apă și var pentru a-i da un tratament permanent rezistent la foc.

Nu sună rău, dar de unde faci rost de cânepă? Bănuiesc că e nevoie de cantități mari, nu grame.
Sunt câțiva producători și procesatori în țară care pot asigura cantități mari. Puzderia trebuie aleasă, totuși, cu atenție ca să fie de calitate. Pentru o casă din cânepă e nevoie de cantități de la tone la zeci de tone, la fel și de var. Totul se prepară pe loc. E vorba de zeci, uneori sute, de metri cubi de hempcrete turnați ca să facem formele pereților.

Când vine vorba de bani, cât costă un metru pătrat de casă făcut cu hempcrete?
Prețul în România variază între 40 și 150 de euro pe metru pătrat construit, în funcție de ce metodă de aplicare se alege. Locația casei, accesul, vremea etc. pot, de asemenea, influența prețul final. Dar construcția unei case necesită un efort susținut, motiv pentru care oamenilor trebuie să le placă ce au de făcut și să fie plătiți decent. Tocmai din aceste motive prețul e cum e. Acum, numărul caselor cu cânepă din România e de ordinul zecilor. Constructori sunt puțini și, pentru că nu există o continuitate a muncii, e greu să supraviețuiești în piață.

Lumea asociază cânepa doar cu drogurile ușoare. Și, când colo, ea are utilizări nebănuite: gastronomie, construcții. Mai sunt și alte domenii?
Cânepa are mii de utilizări, dar în ziua de azi a ajuns să fie folosită pe scară largă în industria auto, la panourile din fibră de cânepă. Deci da, poate cu ușurință înlocui plasticul clasic. CBD-ul extras din floare este, de asemenea, folosit de pacienți cu diferite boli cronice sau nu. Din păcate, în România, ca în multe alte locuri, cercetarea e blocată. Cert e însă că de cânepă în domeniul medical o să mai auzim.

Care este profilul oamenilor care au cerut astfel de case? În satul Piscu, de exemplu, pentru cine ridicați?
Piața din România e minusculă, dar emergentă, iar asele sunt încă puține și ne rămâne să fim optimiști. Pot spune însă că profilul clienților este variat. Lucrul care îi leagă e dorința de a respira într-un mediu curat, aseptic, călduros și sigur pentru familiile lor, timp de generații. În general, sunt oameni care înțeleg tot conceptul, s-au convins singuri și sunt dornici de a reveni la valori vechi, la rădăcini. Casa din satul Piscu este la roșu, aproape terminată, iar clientul nostru este un pictor.

Ai pomenit că poate fi o casă pentru mai multe generații. Ce te face să crezi asta?
Materialul ăsta tinde să aibă un viitor strălucit. Acum, tehnologia tinde să copieze și să înglobeze mult din natură. Nu doar din formă, ci și din fond. Cât despre hempcrete, în alte țări i-au înțeles deja proprietățile și le aplică, au ajuns să construiască hale, complexe, muzee. Sunt deja la alt nivel în timp ce noi zgâriem suprafața. În viitor, casele naturale sper să fie normalul, undeva la granița dintre tehnologie și biotic.

Dacă nu ești încă decis să-ți faci o astfel de casă, poți să urmărești ce fac Alex și colegii săi pe pagina de Facebook Hempcrete România.