vama siret romania razboi rusia ucraina
Până pe 27 februarie, ora 16, 318 ucraineni au cerut azil în România. Fotografie de Sandrinio Neagu / VICE România
Război în Ucraina

Am trăit în vama românească venirea ucrainenilor și am văzut cum războiul le-a aruncat viața-n haos

Pături și ceai fierbinte, asta cer refugiații din Ucraina, când ajung epuizați în vama Siret

Miile de oameni care fug din calea războiului din Ucraina ajung în România la capătul puterilor. Majoritatea femei și copii, dar și tineri, studenți străini sau oameni din alte state care se aflau la muncă sau ca turiști în țara vecină ajung la frontiera de la Siret după ce au mers kilometri buni pe jos sau au stat ore în șir în mașini și au așteptat ca autoritățile ucrainene să le dea permisiunea să treacă în România. 

Publicitate

Flămânzi, osteniți și, mai ales, pătrunși de frigul tăios care accentuează oboseala, când dau cu ochii de voluntarii care îi așteaptă la Siret, cuvintele care se aud de peste tot sunt „blankets and hot tea”. 

vama siret refugiati ucraina romania

Noaptea de 26 spre 27 februarie a adus în fața gardurilor care barează intrarea în frontiera ucraineană spre România peste două mii de oameni care așteptau ca să părăsească țara vecină. S-a creat o mare presiune și la un moment dat oamenii au încercat disperați forțarea gardurilor din punctul de trecere de la Porubne. Militarii au tras mai multe focuri de armă în aer pentru a împiedica mulțimea să rupă gardurile și să treacă forțat în România. Printre cei blocați acolo se află și mulți români, fie că sunt cetățeni ai țării vecine, cu dublă cetățenie, fie jurnaliști sau alte persoane.

Presiunea uriașă creată la frontieră face ca în orice moment să existe riscul declanșării unei crize umanitare de proporții, mai ales că la vama din țara vecină este penurie de alimente, apă și toalete.

Relația dintre autoritățile române și cele ucrainene

vama siret refugiati ucraina romania autocar

Autoritățile din Suceava, în virtutea relațiilor consolidate în timp cu cele din Cernăuți, le-au solicitat acestora să accepte alimente, apă și mâncare pentru miile de oameni care așteaptă să intre în România. De asemenea, au cerut să le permită celor aflați în situație disperată să treacă frontiera într-o procedură simplificată și din zona neutră să fie preluați de autospeciale SMURD pentru a fi aduși mai repede în România.

Publicitate

Această procedură s-a aplicat în noaptea de sâmbătă spre duminică pentru copii și mame, dar chiar și „simplificată” tot este anevoioasă. Dacă la granița românească lucrurile se mișcă foarte repede, dincolo de frontieră durează ore în șir. 

vama siret refugiati ucraina romania

Printre sutele de femei pe care le-am văzut în aceste trei zile trecând granița din Ucraina în România, una dintre ele era în papuci de casă. Este din zona Kiev și a spus că pur și simplu a fugit, așa cum era, cu câteva lucruri înghesuite în grabă într-o geantă. Nu știa ce va face mai departe, dar este convinsă că Dumnezeu va avea grijă de ea. De altfel, marea majoritate a celor care vin nu au cu ei decât o geantă sau o valiză. Copiii care merg pe jos își cară singuri bagajul, în trolere mici sau în rucsac. Nu plâng, nu se agită, singurul copil pe care l-am auzit să plângă a fost un bebeluș de câteva luni, pe care mama lui nu mai știa cum să-l liniștească. 

Spre Germania sau spre Mănăstirea Putna

vama siret refugiati ucraina romania suceava

În fața valului de prietenie și grijă cu care sunt primiți în România, oamenilor li se umplu ochii de lacrimi. „Thank you! Dyakuyu! Spasybi! Dyakuyu Rumuniya!” se aude de peste tot. Și cei mai mici dintre ei, de de doi, trei ani, când primesc dulciuri și pachetele cu hrană spun zâmbind obosiți: „Spasybi! Thank you!”. Oamenii primesc de la voluntari pături, pachetele cu alimente, produse de strictă necesitate, cartele telefonice, transport și cazare, puse la dispoziție de suceveni și de români din alte locuri din țară.  

Publicitate

Unii vor să plece în alte țări, în Italia, Grecia, Germania, Spania, sau Belgia, unde fie au rude sau prieteni, fie cred că și-ar putea găsi mai ușor o slujbă. Alții vor să rămână cât mai aproape de Siret, cu speranța că în câteva zile războiul se va încheia și se vor putea întoarce acasă. Puțini sunt cei care, deocamdată, au solicitat azil în România.

Ucraineni ajunși în România și cereri de azil
Din 24 februarie și până pe 27 februarie, ora 16, autoritățile române susțin că au intrat în România 56 371 de cetăţeni ucraineni. Dintre ei, 28 174 au ieşit din România – au mai rămas 28 197. Dintre aceştia, 318 au cerut azil. Solicitantul de azil beneficiază, la cerere, de hrană în limita sumei de 20 de lei/persoană/zi, de îmbrăcăminte în limita sumei 135 lei/persoană/zi vara şi 200 lei/persoană/zi iarna şi de alte cheltuieli în limita sumei de 12 lei/persoană/zi. Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne, a spus că în ultimul caz este vorba despre cheltuieli cu produse de igienă personală.

„Ne-au cerut să nu deschidem ușile, să nu deschidem casele pentru nimeni, pentru că este foarte posibil să intre și să ne împuște în casă”, mi-a spus o ucraineancă, ajunsă la capătul puterilor, după ce a sosit în vama Siret. 

Publicitate

Alta a zis că se duce la Mănăstirea Putna. „Să mă rog pentru țara noastră!”, și-a explicat ea alegerea. 

vama siret refugiati ucraina romania corturi voluntari

Un român din Mediaș, cu soție ucraineancă, a declarat pentru VICE că în Ucraina oamenii sunt speriați, dar nu în panică.  A fost printre cei foarte norocoși, a stat doar vreo două ore la coadă în frontieră. „Ne-au tratat bine și la ucraineni, și la români. În NATO țările intră de bună voie, cu Rusia – intră Rusia în țara ta. Acum se întâmplă cu Ucraina. Nu știm ce va fi în cinci ani. Suntem aproape...”.

Două familii, cu cinci copii, aflați toți într-o mașină, ne-au zis că au fugit de acasă, dar nu știu unde vor merge. „Nu știm. Am plecat din calea războiului. Noi stăm până mâine în Suceava și apoi plecăm în Italia”, ne-a mărturisit unul dintre bărbați.

vama siret refugiati ucraina romania corturi

Altul, Vasile, a spus că, dimpotrivă, oamenii sunt speriați: „Oamenii se duc unde văd cu ochii. Sunt speriați, își fac provizii. Eu am unde să stau, o să mă mai întorc când va fi bine.”

Singurii bărbați care pot pleca din Ucraina sunt străinii, cei cu dublă cetățenie și bărbații peste 60 de ani. Cei cu vârste între 18 și 60 de ani trebuie să stea în țară, să aștepte ordinul de mobilizare. „Un băiat de la noi din sat a primit deja ordin și a plecat la război. Am lăsat părinții acasă, tata nu putea să plece și mama a zis că rămâne în casa ei, unde a muncit o viață. Eu plec la Bruxelles, la o rudă”, a spus o tânără plângând.

Publicitate

Cealaltă față a exodului – „vamă” pentru trecere
La punctul de frontieră Palanca dintre Republica Moldova și Ucraina – și posibil să se întâmple și în alte locuri – drama oamenilor e folosită ca sursă de făcut bani. Pentru 500 de euro, de exemplu, grănicerii ucraineni lasă și bărbații să iasă din țară, deși legea marțială decretată în Ucraina presupune că toți cei peste 18 ani n-au voie să părăsească țara. Libertatea prezintă o evaluare din partea oficialilor români: „Noi știm că unii vameși ucraineni cer 100 de euro dacă treci pe jos, 200, cu mașina și 1 000 de euro dacă ești bărbat și ai peste 16 ani”, a explicat o sursă apropiată de autoritățile de la București.

vama siret refugiati ucraina romania copii

„Multă lume se retrage pentru că se teme de război. Deja nu mai e de glumit”, a spus un alt bărbat. „În Cernăuți e panică adevărată, sunt cozi mari la benzinării, oamenii se retrag, ies din case, fug care încotro. Este un pic de haos. Autoritățile au spus că a fost introdusă legea marțială și au cerut ca oamenii să urmărească paginile lor oficiale și să nu creadă în fake-uri pentru că sunt multe informații false. E coadă foarte mare de mașini și nu se știe cum va funcționa vama în viitor.” El a mai povestit că mulți tineri s-au retras deja, dar nu vor rămâne în România, ci pleacă mai departe, în alte state. De asemenea, el a afirmat că mulți locuitori din orașele ucrainene s-au refugiat în sate, unde li se pare mai sigur decât în blocurile din aglomerările urbane.

Publicitate

„Care pot fug, asta e realitatea”, a povestit un alt bărbat care a trecut în dimineața zilei de 25 februarie frontiera la Siret. „Care în Cehia, care în Italia... Pe unde au lucrat, acolo se duc.”

vama siret refugiati ucraina romania razboi
vama siret refugiati ucraina romania razboi corturi
vama siret refugiati ucraina romania autocar

Roman, 24 de ani, aștepta, în dimineata zilei de 26 februarie la Siret, pachete de la rude. Plănuia să plece la muncă în Franța, Germania sau Belgia. Nici el nu știe. A spus că are prieteni în aceste țări și că are la cine să meargă.

„În Ucraina este strașnic de rău. Mulți fug de acolo de unde se trage cu arme și vin mai aproape de NATO, de România. Fug mulți ucraineni, pentru că nu se mai găsesc prea multe alimente, medicamente. E de rău.”
Roman, 24 de ani

Laurian, un clujean căsătorit cu o româncă din Cernăuți și aflat și el printre cei care vor să-și știe familia în siguranță, în afara Ucrainei, a povestit că a primit un telefon joi dimineață, puțin înainte de ora 6, de la un prieten din Kiev. I-a spus că acolo se trage. „Am pus bagajele în mașină, am încercat să convingem rudele pe care le avem acolo. Noi am pus în mașină tot ce am crezut că ne trebuie – acte pe proprietățile de acolo, haine. Lumea e panicată și multă lume se înghesuie la vamă. Pe jos, cu bagaje, cu geamantane, cu copii în brațe sau pe lângă ei. Oamenii sunt speriați, speră să nu ajungă războiul până la Cernăuți. Mai mult decât atât, speră să se încheie”, a spus Laurian Rus.

Publicitate

O ucraineancă măritată cu un român a spus că și-a luat copilul și actele și a preferat să vină pe jos la Siret, ca să nu aștepte ore în șir cu copilul în mașină. „Nu se spune nimic concret, sunt multe informații false. E panică foarte mare, multă lume vrea să plece de acolo. Am preferat să vin pe jos, să nu stau cu copilul acolo, în mașină, atâtea ceasuri. Aici mă așteaptă soțul. Am luat doar documentele și copilul”, a spus femeia.

Mulți și-au abandonat mașinile și au preferat să meargă kilometri pe jos pentru că astfel au șansa să treacă mai repede decât cu mașina. Cu mașina, timpul de așteptare poate să fie și de câteva zile, minimum două sau chiar trei. 

În Ucraina se mai și merge, nu doar se pleacă

vama siret refugiati ucraina romania copil familie
vama siret refugiati ucraina romania smurd

Poate părea surprinzător, dar în Ucraina se mai și merge, nu doar se pleacă.  La începutul războiului, când bărbații mai puteau să iasă din Ucraina, Vasile și-a dus nora și nepoata în Germania. Duminică dimineață s-a întors în Ucraina, unde și-a lăsat mama singură. „Mă întorc în Ucraina, la familie, acasă. Nu mi-e frică de nimic. Am 67 de ani, mi-am trăit și viața. Am fost să le duc pe noră și fetița ei în Germania, cu două zile în urmă. În Germania, ele sunt în siguranță. Eu nu am vrut să rămân. Nu pot s-o las pe mama acasă”, a spus el.

În următoarea perioadă autoritățile române se așteaptă ca numărul refugiaților să crească. 

Pe lângă corturile din frontieră, pe stadionul orașul Siret a fost amenajată o tabără de corturi de campanie, dotate cu paturi pliante, sisteme de climatizare și de iluminat, saci de dormit, bucătărie rulantă și europubele. Refugiații au acces la alimente, la apă, la transport gratuit spre diferite destinații interne. Aici pot fi cazate 201 persoane. Durata maximă de ședere este de 72 de ore, după care refugiații vor fi preluați și duși într-o altă locație. În dimineața zilei de 27 februarie aici au ajuns primele 41 de persoane venite din Ucraina.

Publicitate

Administrația românească s-a mobilizat pentru a asigura două fluxuri în vama Siret: unul pentru cei care au documente românești și un altul pentru cei care nu au astfel de documente. Cei cu documente pot pleca în autocare ca să fie cazați în județ și în alte zone din țară.

Dacă ucrainenii vor relaxa procedurile de procesare, în zilele următoare prin vama Siret vor putea intra în țară circa 400 de persoane pe oră – e una dintre estimări. Toți acești oameni sunt așteptați de voluntari care îi preiau, le asigură alimentele, apă și obiectele strict necesare și îi transportă în interiorul țării sau spre frontiera de vest ori aeroporturi.

În seara zilei de 26 februarie, au fost transferate spre Ucraina alimente și diverse bunuri pentru a fi donate cetățenilor ucraineni care așteaptă să intre în România, dar și pentru persoanele care s-au refugiat în regiunea Cernăuți. Dacă vecinii noștri vor accepta, noi transporturi de saltele și alimente vor pleca din România spre Cernăuți. Totodată, platforma „Ucraina – Împreună ajutăm mai mult” e activă pe site-ul Guvernului și e disponibilă voluntarilor și entităților private care vor să doneze.

De menționat că până la această dată nu au fost necesare haine, cu excepția șosetelor groase și mănușilor. Este mare nevoie, în schimb, de pături, eventual saltele și paturi pliante. Din rațiuni sanitare este de preferat ca toate lucrurile donate să fie noi, pentru a nu aglomera suplimentar activitatea voluntarilor cu trierea obiectelor donate.

vama siret refugiati ucraina romania

La Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava există numărul de telefon 0758232029 la care pot suna cetățenii care vor să doneze pentru ajutorarea refugiaților. Totodată, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a spus că poate oferi 2 100 de locuri de cazare la mănăstiri și case parohiale, dar și 600 de locuri în București. Pentru ajutorarea refugiaților s-au implicat și alte biserici, multe hoteluri și pensiuni, la fel ca mii de suceveni care și-au pus la dispoziție casele pentru a prelua oamenii, îndeosebi mame și copii, din țara vecină. 

Din partea autorităților române e așteptată o implicare mai mare în organizare și în stabilirea unor fluxuri mai clare de lucru. Ce e însă clar, și de altfel lăudabil, e implicarea masivă din partea voluntarilor. De aici înainte e important cum va fi direcționat acest flux al bunelor intenții către ajutorare.

Urmărește VICE România pe Google News