L-am întrebat pe primarul din Arad dacă se mândrește cu decizia de a confisca banii cerșetorilor

Joia trecută, Primăria Arad se mândrea pe Facebook că poliția locală a confiscat de la un cerșetor fabuloasa sumă de 113 lei. Bani care, spun autoritățile, vor ajunge în vistieria municipiului. La rândul ei, Poliția Locală Arad posta pe propria pagină de Facebook o poză neclară cu „răufăcătorul”, oferind și câteva detalii biografice despre el: tânăr, orfan de mamă, născut și crescut într-o familie de șase copii, n-a fost niciodată trimis la școală. Practic, statul a umilit un om căruia nu i-a oferit niciodată nimic. 

Legislația românească pedepsește în două feluri cerșetoria. Contravențional, prin articolul al doilea din legea 61/1991, unde cerșetoria e definită drept „apelarea, în mod repetat, la mila publicului de către o persoană aptă de muncă, precum și determinarea unei persoane la săvârșirea unor astfel de fapte”. Apoi, Codul Penal pedepsește prin articolele 214 și 215 următoarele fapte:

Așadar, în cazul de la Arad, fapta poate fi sancționată cel mult contravențional. Totuși, autoritățile au ales să comunice de parcă ar fi destructurat cine știe ce rețea de trafic de persoane și ar fi confiscat zeci de mii de lei, nu banii necesari supraviețuirii unui singur om, pentru o zi, hai, două. Meschinăria gestului a fost sancționată de mai mulți utilizatori Facebook, dar degeaba, pentru că postările n-au fost șterse nici măcar acum, patru zile mai târziu. 

Într-un răspuns acordat VICE, Călin Bibarţ, primarul PNL-ist al orașului, declară că postarea face parte din „bătălia” pe care autoritățile arădene o duc împotriva cerșetoriei. 

„Legislația în vigoare nu ne dă voie să-i arestăm pe oameni, că nu suntem în dictatură. Se dau amenzi, de cele mai multe ori nu se plătesc. Atunci, una dintre metodele pe care le-am considerat eficiente e confiscarea banilor pe care ei îi obțin dintr-o activitate ilegală. Necâștigând, ei se lasă de meseria asta sau pleacă. Cred că nici dumneavoastră, indiferent cât sunt de amărâți, nu vă cade bine să vedeți oameni cerșind pe străzi”, adaugă Bibarț.

Când e întrebat dacă în felul ăsta va fi rezolvată probleme cerșetoriei, edilul liberal e convins că da, asta-i calea de urmat. Nu pare foarte impresionat de problemele sistemice care dau naștere cerșetoriei, el știe una și bună, că cerșetorii trebuie să dispară de pe străzi.

„Noi nu vorbim despre anchetă socială aici. Dacă e vorba despre încadrare în anumite situații prevăzute de legea românească, primăria Arad a construit locuințe sociale noi, dă ajutoare. (...) Noi vrem să dăm semnale pentru cei care încearcă să continue această activitate că nu sunt bineveniți în orașul nostru și că, indiferent cât de dornici sunt să o practice, nu o pot face aici. Aradul nu e un loc al cerșetoriei. Noi în continuare ducem această luptă, cu rezultate. Indiferent cine încearcă să practice cerșetoria în Arad, nu doar că ia amendă, rămâne și fără banii din cerșetorie”, încheie primarul arădean.

Combinația nefericită între ignoranță și măsuri abuzive ale autorităților când vine vorba despre cerșetorie se întâlnește, din păcate, și la case mai mari. Chiar la începutul anului acesta, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) dădea o decizie împotriva statului elvețian în care observa că acesta a încălcat drepturile unei românce care a fost amendată cu 464 de euro pentru cerșit. Femeia făcuse și cinci zile de pușcărie pentru că n-a avut cu ce plăti amenda. 

Cazul e teribil de asemănător cu cel de la Arad: Curtea Europeană a constatat că femeia provenea dintr-un mediu extrem de sărac, n-avea loc de muncă, era analfabetă, nu beneficia de ajutor social, iar cerșitul era singurul mod prin care își putea asigura supraviețuirea. 

„Plasată într-o situație de vulnerabilitate evidentă, petenta avea dreptul, inerent demnității umane, să-și poată exprima suferința și să încerce să-și remedieze nevoile prin cerșetorie", a concluzionat CEDO, care a obligat statul elvețian să-i plătească româncei despăgubiri morale în valoare de 922 de euro.

Răzvan Filip e reporter VICE din 2016 și e preocupat mai ales de extremism politic, teorii ale conspirației și relația complicată dintre statul român și drepturile omului. A mai scris pentru Hotnews, Mindcraft Stories și Brrlog.