Armele militarilor români arată bine, dar sunt puţine

Foto: Mugur Vărzariu

Am fost la  Black Sea Defense 2014, cel mai mare târg militar din România, şi m-am dus p-acolo ca să văd ce avem în materie de armament şi cum mai merge industria, că tot e toată lumea paranoică că vine Al Treilea Război Mondial din cauza situaţiei din Ucraina.

Sunt mereu în cumpănă când vin la genul ăsta de evenimente, pe de o parte pentru că n-am trăiri patriotice de murit pe front ca să apăr sfânta glie, dar pe de altă parte pentru că ştiu că fără o armată cât de cât competentă ajungem în situaţia Ucrainei, în care simpli soldaţi deghizaţi în civili îţi ocupă oraşe întregi cu minim de pierderi. Un alt element pozitiv al industriei de armament de la noi ar fi că a fost între puţinele profitabile şi pe timp de criză. În 2010, de exemplu, a adus 38 de milioane de euro la bugetul statului şi noi chiar nu ne permitem să pierdem banii ăștia. Pe de altă parte, acum a ajuns în situaţia în care statul a trebuit să şteargă datoriile a 15 companii locale de armament şi se zvoneşte c-ar urma privatizarea unor companii precum Romarm, deci treburile sunt delicate.

Ministrul Apărării Mircea Dușa (centru) atinge o mitralieră Gepard GM6 Lynx

Când am ajuns, toţi se pregăteau de zor să-l primească pe ministrul Apărării Mircea Duşa. Îşi ştergeau standurile de praf să dea bine pe cameră, doar doar o veni ministrul să se tragă cu ei în poză, fix cum îşi aranjează un soldat patul de cazarmă pentru o inspecţie. Am vorbit cu Aurel Cazacu (dreapta), general manager la compania Criabo Defense & Security, care mi-a povestit despre arma Gepard GM6 Lynx.

VICE: Ce puteţi să-mi spuneţi despre mitralieră?
Aurel Cazacu: Este de concepţie ungurească. Am transferat în România toată tehnologia şi o realizăm la Cugir. Această armă poate să tragă şi cu glonţul de 0,5 inchi de la NATO şi cu cele de calibru rusesc. Are doar 11,5 kilograme, ceea ce face posibil transportul ei şi folosirea ei din genunchi şi din picioare.

Poate fi folosită doar de trupe speciale?
De trupe speciale, de armată, de oricine, inclusiv de vânători, pentru că în state precum SUA calibrul 0,5 este folosit şi de civili.

Ce e inovator la ea?
Are reculul foarte mic. Şi ocupă doar 92 de centimetri la transport, nu-ţi trebuie maşină specială pentru ea. Faţă de echivalentul rusescE net superioară, mai ales că echivalentul rusesc are 20 de kile.

Se foloseşte deja în armată?
Luna aceasta terminăm omologarea. E prima armă nouă care se face la zi, după 40 de ani, la uzina Cugir. Fabrica are 212 ani vechime și opt sute de angajaţi, dar pe vremea lui Ceauşescu erau 24 de mii. Noi am fost locul cinci în lume la producţia de arme înainte de Revoluţie. De-asta vreau să arăt că se pot face şi lucruri noi în România.

Aţi lucrat la stat?
Da, sunt colonel în rezervă, am fost directorul Romtehnica între 2001 şi 2004, iar între 2005 şi 2009 am fost şeful industriei de Apărare. După modelul american, am intrat în privat la 50 de ani şi acum lupt să relansez industria.

Şi care va fi viitorul armamentului în România?
Vrem să ne implicăm în sisteme de personalizare a armelor şi în arme inteligente. Primele se referă la faptul că nu poţi să tragi cu arma decât dacă este a ta şi treci de verificarea de amprentă sau de iris. Cele inteligente sunt arme cu senzor de dezactivare de la distanţă. Când vine poliţia să te ridice, o să-ţi poată dezactiva arma de la distanţă înainte să te ridici, ca la telefoanele mobile.

Mai toate serviciile scoseseră la înaintare cele mai frumoase militare şi spioane, pe care nu le invidiez deloc la cât au fost pozate de toţi băieţii de la Academie, la fel ca la show-urile auto cu promoterițe.

VICE: Bună, ce poţi să-mi spui despre avion?
Sublocotenent Diaconu Diana: Spartan C-27J este cel mai nou avion din forţele armate române şi este folosit pentru orice, de la evacuări medicale la transport de trupe. Încap maximum 60 de persoane, dar se adaptează în funcţie de misiune, în caz că e nevoie de loc pentru paraşutişti sau tărgi.

Câte avioane de genul ăsta area Aviaţia Română?
Sunt şase, acesta este cel mai recent primit. E foarte bun şi fiabil.

Şi ar putea să aterizeze într-o zonă de conflict precum Ucraina?
Da, a avut de curând o misiune în Afghanistan. Anul trecut a participat în misiunile din Muntenegru şi Ungaria, iar anul acesta a adus răniţi din Ucraina.

Cât este de pregătit pentru luptă?
Este un avion tactic, adică e pregătit pentru aterizări pe piste scurte. Este blindat, suportă o misiune de apărare, dar nu se poate pune armament pe el. Dar are numeroase geamuri, ca să vezi din toate unghiurile şi are toate sistemele dublate, în caz că pică unul, să fie înlocuit.

E greu să fii pilot şi femeie în România? Nu te confrunţi cu atitudini sexiste?
E foarte ok, sunt foarte destupaţi la minte superiorii. E adevărat că noi avem mai mult de dovedit, dar sunt chiar fericiţi că sunt atât de multe fete în Aviaţie.

Câte sunteţi?
Suntem şase pe tipul ăsta de avioane şi au fost nouă fete în clasa mea.

VICE: Ăsta e un elicopter IAR Puma, nu? Ce puteţi să-mi spuneţi despre el?
Pavlov Petre, pilot (foto centru): Da, a fost construit pe o platformă de concepție franţuzească a anilor '60-70. E destinat misiunilor navale. Principalele lui misiuni sunt de căutare a navelor de suprafaţă şi de salvare. Avem şi un echipaj specializat pe misiune de tipul ăsta, care ar coborî cu troliul să ridice răniţii.

Ar putea fi folosit şi în luptă, dacă suntem atacaţi pe coasta Mării Negre?
Da, are şi misiunea de a lupta cu submarine, de-asta va fi echipat cu două torpile, dar şi cu un sistem de balize de căutare sonică, numite sonoboiuri. Consola din elicopter corelează informaţiile de la balize şi transmite poziţia submarinelor. Şi pentru suportul forţelor se pot monta şi două mitraliere, una mai sperietoare şi a doua mai de fineţe.

Câte elicoptere de tipul ăsta sunt în forţele navale române?
Trei. Să ştiţi că are şi un locator pentru misiuni de salvare, cum a fost şi în cazul accidentului din Apuseni. Are o baliză de urgenţă care emite pe o frecvenţă care se prinde şi pe satelit. Elicopterul e asanmblat şi integrat la IAR Braşov.

De fabrica IAR ştiţi ceva, câţi mai lucrează acolo, câtă producţie mai are?
Nu, noi suntem doar beneficiarii finali ai produselor.

VICE: Ce puteţi să-mi spuneţi despre transportor?
Poliţist militar anonim: E o maşină de intervenţie transport trupe produsă în Israel. Are şasiu de Ford, motor Ford V8 Turbo 6,4 litri, 350 cai putere și 12 locuri: şoferul, comandatul de echipaj şi trupa de intervenţie.

Se poate apăra în luptă, dacă începe războiul?
Nu are armă, dar se poate ataşa o mitralieră, că avem trapă.

Câte astfel de maşini există în România?
Trei sunt în dotarea armatei române şi trei în dotarea Ministerului de Interne. Încă n-au apucat să fie folosite. Iniţial erau destinate pentru teatrul de operaţii Bosnia, dar n-au mai ajuns. Toate ţările membre NATO au în dotare ceva asemănător.

Superiorul militarului anonim: E interviu, văd bine, ne înregistraţi.

Da, ca să pot să notez.
Nu prea e normal deloc. Chestiile astea le faceţi cu ofiţerul de relaţii cu publicul, faceţi cerere de interviu oficial, nu aşa.

Scuze.

VICE: Ce puteţi să-mi spuneţi despre TAB-ul acesta, e gata de luptă?
Plutonier Văduva: Da are trei mitraliere de 12,7 centimetri. Duce nouă oameni, fiecare cu locul lui, nu înghesuiţi. Deocamdată avem vreo 24 de bucăţi. E suedez, asamblat la noi la Mizil.

Ştiam că produceam şi noi TAB-uri.
Da, producem şi noi unele asemănătoare la Moreni.

Acesta în ce misiuni a fost?
A fost folosit în Afghanistan, dar nu de mine. Eu sunt şofer şi din punct de vedere mecanic sunt mulţumit de el.

Cred şi eu, am văzut acum câţiva ani filmări cu TAB-uri vechi româneşti la inundaţii, în care intra apă în ele.
Ştiu, şi eu am fost la apă cu ele, acum doi ani. Când le-au adus p-astea noi, am făcut o serie de teste cu ele inclusiv la apă. Ăsta rezistă la aşa ceva. Nici maşina mea de acasă nu face performanţe ca asta. Prinde 105 kilometri la oră, dar toate maşinile se duc la vizeze mai mari decât arată. Eu am prins şi 111-112 cu el.

Standul SRI

VICE: Care-s ultimele metode de securitate cibernetică folosite de stat?
Gabriela Matei, funcţie secretă SRI: Metodele Serviciului Român de Informaţii sunt clasificate ca secret de stat.

Care sunt riscurile la care sunt supuşi oamenii de rând?
Riscurile pot veni din zone multiple. Pe partea de actori statali sunt atacuri cibernetice de tipul advanced persistant threat, care durează mult. După cum ştiţi, virusul Red October a durat destul de mulţi ani. Ţintele sunt instituţiile publice, resursele strategice. Viciile care apar după un astfel de atac nu se văd azi şi mâine, dar pe termen lung vom fi afectaţi cu toţii.

La capitolul criminalitate cibernetică cum stăm?
Aici vorbim la nivel de costuri. Anul trecut la nivel global a fost de patru sute de miliarde. La nivel naţional e greu de estimat, sunt destul de multicele grupări, care cooperează cu organizaţii din alte state. E greu mai ales că nu este întotdeauna la zi partea de cooperare internaţională între instituţii pe probleme de tipul ăsta.

Cazurile de furturi bancare prin carduri sunt o problemă?
Cazurile de genul ăsta rămân pe zone precum America, în general unde sunt cardurile cu cip nu prea merg, doar unde sunt cu bandă magnetică avem probleme. În România se face foarte mult phishing.

Ce credeţi de grupări precum Anonymous, care au hackuit în 2012 siteurile mai multor instituţii publice?
Noi am catalogat Anonymous la extremism cibernetic. Atacurile lor au un efect mai mult mediatic. Dupa fiecare atac învăţăm ceva, altfel n-am progresa.

Mai sunt grupări de genul despre care puteţi să-mi vorbiţi?
Nu în lipsa unui mandat.

Ce funcţie aveţi?
Nu pot să zic. Reprezentant SRI.

VICE: Ce puteţi să-mi spuneţi despre compania dumneavoastră?
Dragoş Deghe, şeful departamentului vânzări Metrom Braşov: Suntem o companie metalurgică care realizazeă aliaje cupru zinc, care se folosec atât în industria civilă prin benzi pentru radiatoare, dar sunt pretabile şi în industria militară. Aliajele le turnăm, le laminăm şi pentru funcţia de artilerie le ştanţăm în rondele groase, iar pentru industria de armament producem aceste degetare de cartuş şi cămaşă de glonţ din cupru-zinc, din care se fac gloanţele.

Lucraţi cu Armata Română?
Lucrăm pentru cine cere şi cu cine ne dă voie legea.

Câte degetare de cartuşe produceţi?
Nu vă pot dă astfel de informatii, ca nu cred că sunt pentru presă.

Despre fabrică ce puteţi să-mi spuneţi?
Metromul a fost construit în 1923, pe vremea capitalistă a fost creat de o companie cehă, în '47 s-a naţionalizat. Există de atunci în cadrul Romarm, e o industrie strategică. Sunt vreo două sute de angajaţi acolo. În perioada comunistă noi asiguram componentele pentru muniţie în totalitate, acum lucrez cu fabricile de cartuşe. Şi funcţioează şi producţia civilă.

Pe lângă gloanţe văd că produceţi şi monedele de unu, cinci, zece şi 50 de bani.
Producem şi rondele monedelor pentru monetăria statului. Cele de un ban costă mai mult decât valoarea lor, dar nu poţi să stai fără monedă. Era şi o vorbă pe vremea lu' Ceauşescu, la moneda de un leu îi dai două găuri şi îl vinzi ca nasture cu doi lei.

VICE: Ce puteţi să-mi spuneţi despre mitralieră?
Jucan Grigore, inginer: Este pusă pe un suport multifuncţional, poate fi montată pe vehicule. Dacă şasiul o susţine, se poate monta şi pe maşini de teren. S-a încercat ceva de genul la Aro Câmpulung pe vremea când exista uzina.

În ce trage?
Şi în terestru şi antiaerian, chiar şi în tanc. Uitaţi-vă ce guguloi de gloanţe are. Are între 520 şi șase sute de gloanţe la calibrul 14,5.

Se folosesc în războaie?
Sunt căutate de foarte mulţi parteneri. Uitaţi-vă pe TAb-ul din spate, e aceeaşi mitralieră. Modelul se foloseşte de 40 de ani. Se schimbă luneta, se schimbă partea de monitorizare, dar în rest rămâne aceeaşi.

Văd că sunt produse la Cugir. Câte se fac pe an?
Nu e o producţie stabilă. În fiecare an e mai mult un model şi mai puţin altul.

Armata Română foloseşte acest model?
După '90, nu prea, după cum vedeţi Armata Română este în scădere. Plus că armata îi dotează pe soldaţi cu produse de import, dar ştiţi de ce, nu?

Că alea sunt aprobate de NATO?
Păi şi a mea e NATO. Calibrul este acelaşi, 12,7. Jumătate de ţol. Singura chestie care e diferită e lungimea tubului, că la noi e 108, la ei e 99. Nu mai zic la partea de utilizare a pulberilor. Mulţi te întreabă cât bate puşca, fără să se întrebe ce muniţie ai. Muniţia dă tonul.

Deci, deşi dumnevoastră vindeţi la standard NATO, armată română ia tot din afară?
E, nu ştiu ce să zic, motivul îl deduceţi dumneavostră care e. Trebuie să fie un motiv. Toată lumea se duce după bani, nu? E o industrie.

Asta şi mai e şi chestia că armele americanilor din filme arată mult mai bine ca asta.
Gândiţi-vă aşa. S-au dus nişte americani în Irak şi a venit o furtună de nisip. Şi nu le mai funcţionau armele. Ei bine, uitaţi-vă la arma pe care o vând eu, e toată din oţel. Şi asta te salvează. Le trecem prin probe speciale, le scufundăm în nămol, în nisip. Şi funcţionează fără incident. Şi la temperaturi de plus sau minus 50 de grade. Astea sunt arme de luptă, alea sunt de poşetă. Doar îţi iau ochii.

În concluzie, militarii români par destul de relaxaţi şi joviali, nu cred că i-a atins isteria legată de Al Treilea Război Mondial care circulă pe net. Pe de altă parte, nu am fost foarte impresionat de dotările de la târg. În sectoarele în care există maşini de război noi şi performante, sunt în număr mic, iar politicile financiare şi mânăriile economice par să afecteze şi industria de armament de la noi, care nu prea produce nimic nou. Pe scurt, târgul m-a lăsat cu gustul amar că expertul militar care a spus că n-avem nicio şansă să rezistăm în faţa ruşilor, nu era prea departe de adevăr, deci în caz de război eu mă pregătesc să pronunţ „spasiba“ cum trebuie.

Urmăriți-l pe Mugur Vărzariu pe siteul său sau pe pagina sa de facebook.

Vezi și:
De ce își dau foc adolescenții americani?
Adolescenții americani sunt închiși în centre de reabilitare abuzive
Avioanele sunt pline de americani puturoși