Cetăţenia română se ia cu sex şi bani în zece ani

Poate n-o să-ți vină să crezi, dar în Republica Moldova există câteva milioane de oameni care vor să fie români. Nu, nu vor să fie români, vor să aibă cetățenie română. Moldovenii pot călători fără vize doar în țările din fostul URSS, Coreea de Nord și încă patru destinații plictisitoare. Nici măcar așa-numita soră România nu ne permite să venim pe la voi fără să trebuiască să stăm ore întregi la rând pentru a obține o viză. Deși mulți aleg să emigreze în Rusia, Uniunea Europeană pare mai atractivă, cu salariile și bursele ei.

La sfârșitul anului trecut am depus jurământ de credință față de statul român. Deși asta nu-i ultima etapă, mă pot numi deja oficial român și pot călători în România. Iată că după zece ani de românizare, pot spune cum se obține cetățenia română în afara României.

Strânge actele, dacă poți

Când te apuci să-ți aduni actele necesare pentru depunerea cererii, asigura-te că nu se contrazic. Funcționarii publici aveau înainte prostul obicei de a modifica numele moldovenilor ca să sune rusești, așa că cei cu numele Rotaru, Moraru, Chilaru sau Plugaru au devenit Rotari, Morari, Chilari sau Plugari. După '91, moldovenii tineri au decis că nu mai vor să fie ruși și doresc să revină la vechile nume „românești", în timp ce ăștia bătrâni au rămas așa cum erau. Mama a fost nevoită să demonstreze că e fiica bunicii mele, că pentru birocrația moldovenească e mare diferență între Chilaru și Chilari. Mai târziu, mama și-a dat seama că data nașterii din certificatul de naștere nu coincide cu cea din buletin. Și asta pentru că vreo funcționară proastă nu e atentă când îți scrie numele în vreun formular. Alții se mai plâng și de modul în care le-a fost laitinizat numele din alfabetul chirilic. Chestiile astea sunt reparabile, e suficient să mergi la Serviciul de Stare Civilă, doar că trebuie să pierzi bani și timp.

Dă pe cineva în judecată

După ce ai reușit să-ți refaci toate actele, e timpul să completezi cererea de redobândire a cetățeniei. Statul român e obligat să răspundă la cerere în 60 de zile. Doar că, evident, n-o face, și atunci multă lume alege să dea Ambasada Română și Ministerul Afacerilor Externe în judecată. După ce dosarul tău e acceptat, mai ai de așteptat. Dacă nu vrei, dai în judecată Biroul de Cetățenie și Ministerul Justiției. Sau poți să faci ca mine, să aștepți răbdător zece ani până se mișcă ceva.

Dă cuiva mită, fă sex sau așteaptă

Urmează cea mai lungă perioadă, examinarea cererii. Nimeni nu știe cum se întâmplă asta sau cât o să dureze, așa că mulți aleg să dea mită sau chiar să se fută pentru a grăbi procesul. De obicei se găsesc „intermediari" care pretind că au prieteni prin diferite instituții și că te pot ajuta pentru o mie de euro. Doar că îți iau banii și nu mai auzi de ei niciodată. Din toată lumea cu care am vorbit despre cetățenie sunt probabil singurul care n-a plătit nimic (și iată de ce au trecut zece ani până la jurământ).

Jură credință României

Spre final urmează și inițierea spirituală: depunerea jurământului. Nu știu cum se întâmplă la alții, așa că voi povesti despre mine. Împreună cu două sute de oameni am așteptat în curtea Consulatului României din Chișinău până un tip cu accent dâmbovițean, pe care nimeni în Moldova nu-l înțelege, a citit pe rând, ca la școală, numele tuturor celor două sute de oameni, ca să vadă dacă-s prezenți. În jurul meu se auzeau fraze ca: „Și-o zis?" sau „А чё, jurământ на молдавском будет?" (Jurământul va fi în moldovenească?). Când mi-am auzit numele, mi-au spus să intru într-o sală mică unde am așteptat în picioare încă vreo oră, ca niște oameni cu față de Bill Lumbergh să ne înscrie în diferite baze de date. În sală a intrat și o femeie bătrână și antipatică care zicea că-i consul și și-a cerut scuze că ceremonia nu-i la fel de specială pe cât ar trebui. Ne-a invitat să cântăm imnul, iar lumea și-a scos de prin buzunare hârtiile pe care scriseseră versurile. Doar că n-am apucat să cântăm jumătate de strofă, că muzica s-a oprit. Angajații consulatului și-au cerut scuze pentru defecțiunile tehnice și au început să strângă mâini, să felicite și să dea certificate de cetățenie.

Pleacă mai departe în UE

Pentru cei care au nevoie de cetățenia română doar datorită sentimentelor de identitate națională, totul se termină la pasul precedent. Acești oameni însă nu există, așa că mai ai o etapă de trecut pentru a-ți face utilă cetățenia. Cu certificatul pe care l-ai primit poți călători în România, însă nu și în restul Uniunii Europene, acolo unde vrem să mergem noi. Pentru asta ai nevoie de pașaport românesc, pe care-l iei după încă vreo jumătate de an. Și aici poți plăti pe cineva ca să accelerezi procesul. Doar că e și mai interesant: dacă dai mită îți iese mai ieftin și mai repede decât dacă n-o faci. În mod normal n-ar fi trebuit să am pașaportul în aprilie, și totuși o să-l am. Dacă vrei să-ți deschizi vreo afacere în România sau să votezi, ai nevoie și de buletin, iar pentru buletin ai nevoie de o viză de reședință în România. Poți să cumperi vreun bordei părăsit din vreun sat și să-l declari viză de reședință sau poți să plătești pe cineva din România ca să-ți permită să te înregistrezi oficial pe adresa lor și să speri că nimănui nu i se va părea dubios că sute de moldoveni au viza de reședință într-o garsonieră.