Interviu cu 50 Cent şi DJ Drama

Iată patru lucruri pe care vi le voi spune înainte de acest interviu cu 50 Cent. Unu: Get Rich or Die Trying e în principiu e singura chestie care apropie generația noastră de The Chronic, așa că indiferent de faptul că n-a mai scos un hit de ani de zile, mereu va rămâne important pentru asta. Doi: 50 Cent e un brand uman, unul ale cărui acțiuni se extind la film, băuturi energizante, căști audio, casă de înregistrări, cărți și parcuri de distracție (bine, exagerez), iar dacă i-aș încapsula respirația într-o sticluță aș putea-o vinde pe ebay și aș avea bani de chirie pentru cel puțin două luni. Trei: 50 Cent e un tip ciudat și nu privește lucrurile așa cum le privim noi. Asta e ok. Patru: La sfârșitul acestui interviu, 50 Cent va începe să spună lucruri de un misoginism moderat. Asta nu e ok, dar probabil că 50 Cent a făcut oricum asta toată viața. Dacă m-aș fi luat de el la faza asta, probabil că ar fi râs de mine sau nu i-ar fi păsat sau, mai rău, m-ar fi dat cu capul de perete. În fine. I-am făcut poze, după care am stat de vorbă cu el și cu DJ Drama. Trebuia să discutăm despre The Lost Tape, mixtape-ul lor împreună, dar până la urmă am ajuns să vorbim despre tot felul de chestii, mai ales pentru că 50 Cent a trebuit să amâne interviul două zile din cauza unei intoxicații alimentare foarte nasoale.

VICE: Ai fost în spital zilele astea. Ce s-a întâmplat? Ești bine?

50 Cent: Am mâncat ceva ce nu mi-a priit în Londra. Așa că am vomitat, m-am urcat în avion și am zburat înapoi în State, dar când am ajuns acolo, am vomitat din nou. Așa că m-am hotărât să rămân în Manhattan, pentru că nu mă simțeam bine. Am vomitat în noaptea aia timp de trei sau patru ore, apoi m-am trezit și, înainte să merg la doctor, am mai vomitat o dată. Așa că m-am dus la doctor, mi-au luat tensiunea și totul părea să fie în regulă. Mi-au dat vitamina C și m-am întors acasă. Am simțit că iar mi se face rău, dar deja oamenii mei îmi făceau programare la interviuri. Toată lumea era deja acolo, așa că m-am gândit că-l fac pe primul și apoi mă întind puțin. După asta am băut niște Gatorade pentru electroliți și iar am vomitat. În mașină lucrurile au luat-o razna. Am făcut temperatură, am început să transpir. Mă gândeam: Ce dracu?! Nu pot să respir! Am ajuns la Jamaica Hospital în Queens și cumva nimeni nu știa că sunt acolo.

Dar ai pus pe Twitter o poză cu tine în spital înconjurat de animale din pluș.

DJ Drama: Eu i le-am luat.

50 Cent: I-am zis: “Nu-mi lua d-astea, ce căcat?!” Dar nu i-a păsat.

DJ Drama: Ce să-i iei lui 50 Cent? Animăluțe de pluș, ce altceva!?

50 Cent: Mi-a dat o girafă de jucărie.

Așa o să fie coperta albumului? Voi cu animăluțele alea?

50 Cent și DJ Drama în același timp: Nu.

Cum arată coperta?

DJ Drama: A ieșit. E beton.

Cum alegeți chestiile pe care le spuneți pe casetă?

DJ Drama: Le pregătesc din timp. Vreau să fiu parte din proiect. Mă influențează ce spunesau face artistul. Fac ce simt în legătură cu asta. Căcaturi din astea. E greu, dar după multă vorbăraie goală, mi-au ieșit și niște chestii super mișto. Nu știu să le fac să rimeze. Dacă aș ști să le fac să și rimeze, aș fi rege.

Poți să bagi niște cuvinte despre Vice?

Neee, pentru asta trebuie să plătești.

Am un dolar în buzunar.

DJ Drama: O să rezolvi o pulă cu el!

(Scot dolarul).

DJ Drama: Las', păstrează-l pentru data viitoare.

50 Cent: Îl iau eu.

Chiar îmi vrei dolarul?

50 Cent: Bineînțeles.

DJ Drama: Da, așa a ajuns bogat.

Când ești acasă în patul tău, te gândești la tine ca 50 Cent sau ca Curtis Jackson?

50 Cent: Cred ca lumea uită că suntem artiști. Ne luăm inspirația din experiențe de viață reale. Când am ieșit pe piață, m-au băgat într-o categorie care m-a derutat. Pentru că eram agresiv, mi-au zis gangster rapper. Dar apoi am vândut treisprezece milioane de discuri. Asta înseamnă că sunt pop? Sau, sunt rapperii serioși. Talib Kweli, Mos Def, Common. Tipii ăștia încearcă să transmită un mesaj social. Nu mai e la moda asta. Acum sunt la modă hipsterii care scriu despre cum se droghează sau despre cum  vând droguri.

Drama: Sau despre băutură.

Ce vrei să spui?

50 Cent: Când spun hipsteri, se referă la hipioți. E ca și cum ne întoarcem la perioada aia cu droguri, sex și rock'n'roll. E cam același căcat, dar în alt ambalaj. Blugii de hipster sunt mai strâmți din cauză că le place skateboardingul. Toți fumează iarbă.

Mai devreme făceai mișto de pantofii cuiva. Ce era în neregulă cu ei?

50 Cent: A, era vrăjeală. Verdele ăla e verde de pantofi pentru femei.

Și de ouă de Paști.

50 Cent: De aia i se spune verde de Paști. Acum înțeleg.

Care e animalul tău preferat?

50 Cent: Ghepardul. Îmi plac felinele mari. Sunt cele mai rapide animale de pământ.

E interesant, pentru că DMX zice: “Ești fie pisică, fie câine.” Iar pentru el câinii sunt buni, iar pisicile sunt rele.

50 Cent: Câinii au altă energie. De asta sunt cei mai buni prieteni ai omului. Dacă-i oferi cuiva adăpost, haine, mâncare și îi mai scapi câte una din greșeală, ea tre' să stea cu tine. Chiar dacă îi dai una! Ești câinele meu, baby! Ești câinele meu! (Râde)

Traducere: Oana Maria Zaharia