Chestii

​Fata care a fugit în lume ca să lupte împotriva trupelor Statului Islamic

Joanna Palani avea doar 22 de ani când a lăsat în urmă viața confortabilă de studentă din Danemarca pentru a se alătura luptătorilor YPG și Peshmerga în prima linie a războiului din Irak și Siria.

de Lara Whyte
26 Mai 2016, 9:43am

Joanna Palani avea doar 22 de ani când a lăsat în urmă viața confortabilă de studentă din Danemarca pentru a se alătura luptătorilor YPG și Peshmerga în prima linie a războiului din Irak și Siria. Ne-a povestit că soldații ISIS sunt ușor de ucis, dar cei ai lui Assad sunt mult mai antrenați.

Dintre cele 750 de tinere europene care s-au îmbarcat în aventura spre Siria și Irak, doar câteva au reușit să se întoarcă acasă în siguranță. Apelul războiului sfânt pentru înfrângerea regimului de 45 de ani al lui Assad a inspirat peste 27 000 de luptători străini din 81 de țări diferite să se alăture conflictului. Dintre aceștia, marea majoritate luptă pentru ISIS.

Majoritatea fetelor și femeilor care s-au alăturat luptei au făcut asta la insistențele recrutorilor din rândurile ISIS. Dar Joanna Palani, o studentă la științe politice și filosofie în vârstă de 23 de ani, a mers să lupte alături de kurzi; mai întâi pentru Unitatea de Protecție a Poporului din Siria (YPG) și apoi pentru Peshmerga, armata guvernului kurd antrenată în Occident. Luptătorii Peshmerga (în kurdă, „cel care înfruntă moartea") au jucat un rol important în doborârea de la putere a lui Saddam Hussein și în capturarea lui Osama Bin Laden și au tot mai multe victorii împotriva trupelor ISIS în Irak.

Palani, fiică și nepoată de luptători Peshmerga, e o kurdă iraniană care s-a născut într-o tabără de refugiați ONU din Ramadi, Irak, în 1993, după ce familia ei a fost obligată să fugă din calea Războiului din Golf. S-au mutat în Copenhaga când ea era foarte mică. A trăit o viață confortabilă și plăcută alături de familia ei. Îi plăcea să citească și să tragă cu arma; după ce a tras prima oară cu arma, în Finlanda, la vârsta de nouă ani, a devenit obsedată de acest sport.

„Îmi place la nebunie", a zis ea. „E viața mea. E foarte normal pentru kurzi să învețe să folosească armele din copilărie." Palani vorbește engleza fluent, are accent american, râde des între propoziții și îmi spune „domniță".

La începutul toamnei din 2014, a renunțat la facultate și s-a îndreptat spre Siria, să lupte pentru kurzi. Palani a vrut să contribuie la învingerea lui Assad și a trupelor ISIS și, „să lupte pentru drepturile tuturor oamenilor".

„Am plecat spre Irak în data de 14 noiembrie 2014 și apoi am mers la Rojova, în Siria. Am luptat alături de YPG timp de șase luni și apoi alături de Peshmerga alte șase luni, deci, în total, am fost pe front un an."

În noiembrie 2014, armata dictatorului sirian Bashar al-Assad era deja călită în luptă după ce ucisese timp de trei ani civili nevinovați. Avea o rezervă mare de arme și muniție, inclusiv arme chimice pe care le-a folosit împotriva propriului popor. Iar ISIS tocmai făcuseră genocid în nordul Irakului.

Prima noapte pe front a fost brutală pentru Palani. În timp ce patrula cu un luptător străin din Suedia, cei doi au fost atacați de un sniper care a observat fumul de țigară și l-a împușcat pe colegul ei de arme între ochi. Își amintește și acum cum țigara camaradului ei a rămas aprinsă în timp ce sângele lui i-a pătat uniforma ei nouă.

Stânga: Joanna Palani cu baticul tradițional pe care l-a purtat la luptă; dreapta: Palani în civil. Fotografii de Sarah Buthmann

„I-am spus că n-ar trebui să fumeze în prima linie – dar nu m-a luat în serios. Nici eu nu luam lucrurile foarte în serios când am ajuns acolo", a recunoscut ea. „Dar după primul atac, îți dai seama că am început să iau totul foarte în serios, domnița mea."

În Siria, a descoperit că are talentul de a trage la momentul potrivit și de a păstra tăcerea la momentul potrivit – două trăsături esențiale pentru orice soldat, după părerea ei. Perioada în care a luptat împotriva armatei lui Assad a fost cea mai mare provocare din cariera ei. Soldații dictatorului sunt cunoscuți pentru atacurile cu tot felul de arme interzise. Regimul e responsabil de moartea a 181 000 de civili și, în prezent, se află sub investigație pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Citește și: ISIS face rost de bani de la bunicuţe, prin metoda Accidentul

„Luptătorii ISIS sunt foarte ușor de ucis, domniță", a zis ea, râzând ca pentru sine. Luptătorii ISIS sunt antrenați să-și sacrifice viețile, dar soldații lui Assad sunt foarte bine antrenați și sunt niște mașini de ucis."

Palani se mândrește cu rolul de antrenor pentru luptătoarele mai tinere. „Fetele tinere sunt incredibile – vin de pe front pline de entuziasm. Au mult mai mult curaj decât am avut eu la vârsta lor."

Fotografii cu Palani din perioada în care a luptat în Siria.

YPG a ajutat familiile yazidite să fugă de pe teritoriul Statului Islamic. Palani mi-a povestit cum primeau mereu scrisori de la fete aflate în captivitate care încercau să-și organizeze evadarea și le cereau ajutorul.

„Deși sunt luptătoare și am curaj, mi-e foarte greu să citesc despre o fetiță de zece ani care e speriată că o să moară din cauza sângerării provocată de un viol", a zis ea. Scrisorile și mărturiile despre torturile sexuale au început în octombrie 2014. Palani a primit un nou rol la începutul lui 2015 – a făcut parte din batalionul care a eliberat un sat lângă Mosul și a descoperit un grup mare de copii care erau folosiți de militanții ISIS drept sclavi sexuali. Au găsit o casă în care fetele tinere erau închise și violate constant.

Toate fetele aveau sub 16 ani – unele erau mici de tot. Am cunoscut într-un spital o fată siriană creștină care a murit ținându-mă de mână pentru că avea 11 ani și era însărcinată cu gemeni. Avea o față atât de delicată și de umflată. A fost îngrozitor. Doctorul plângea și țipa la mine și la soldatul care mă însoțea."

Palani s-a întors acasă în Copenhaga, unde studiază politica și filosofia la universitate. Fotografie de Sarah Buthmann.

Ea a trebuit să-l convingă pe doctor că nu ei erau responsabili pentru violul și sarcina care i-au luat viața copilului. Dar, deși părinții ei își frângeau mâinile de îngrijorare în Copenhaga, Palani n-a vrut să renunțe prea ușor la viața de pe front. „Nu m-am gândit niciodată că aș vrea să merg acasă. Au fost destule momente în care mi-a fost frică. Au fost momente în care am sperat să supraviețuiesc. Dar nicio clipă nu mi-am dorit să fiu acasă. Știam că sunt în locul potrivit."

Cariera ei militară era înfloritoare când s-a dus să-și viziteze părinții în Copenhaga anul trecut. Peshmerga mi-au dat concediu 15 zile, a explicat ea. După ce am sosit în Danemarca, la numai trei zile, poliția mi-a trimis un e-mail în care mi-a comunicat că pașaportul meu nu mai era valid și că va fi revocat dacă încerc să părăsesc țara. Iar dacă mă întorceam pe front, urma să fiu condamnată la șase ani de închisoare."

„Am fost pusă într-o situație foarte delicată – pentru că am dezamăgit mulți oameni. Antrenam niște fete pentru luptă și am lăsat antrenamentul neterminat."

E furioasă că guvernul danez i-a confiscat pașaportul conform unor legi care au scopul de a stopa tinerii să se înroleze în ISIS – o mișcare pe care ea o consideră „o trădare ". Acum are de făcut o alegere dificilă: fie renunță la pașaport și se alătură din nou batalionului ei, fie așteaptă în Copenhaga până se va schimba legea și va face diferența între ea și luptătorii jihadiști. „Trebuie să-mi amintesc ce am văzut pe front și oamenii pe care i-am lăsat acolo ", mi-a zis ea, în timp ce își cântărea opțiunile.

Citește și: Desenele copiilor kurzi care fug din calea Statului Islamic

„Nu pot ignora fetele mici folosite ca sclave sexuale. Nu pot să le ignor nici ca cetățean kurd, nici ca ființă umană. Nu pot să mă lăfăi în Danemarca dacă știu foarte bine în ce iad trăiesc aceste fete în Kurdistan. "

Dar n-ar vrea nici să piardă libertățile oferite de Europa – așa că, deocamdată, e blocată în Copenhaga. În loc să lupte alături de surorile ei Peshmerga (despre care mi-a zis că n-au fost plătite de șapte luni), studiază politică și filosofie în Danemarca, unde guvernul îi plătește educația universitară.

„Sunt o fată kurdă europeană. Majoritatea credințelor și principiilor mele sunt europene. N-aș putea trăi în Kurdistan mai mult de un an sau doi – nu mi-ar fi confortabil ca femeie. Prefer dreptatea pulbică fericirii personale. Mi-aș da viața pentru Europa, pentru democrație, pentru libertate și pentru drepturile femeilor. Simt că am fost trădată de cei pentru care eram gata oricând să-mi sacrific viața. "

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre rezistența kurdă din Siria pe VICE:
Faceți cunoștință cu femeile kurde care luptă pentru libertate în Siria
Un oraş kurd a rezistat de o sută de zile în faţa Statului Islamic
Bărbatul care a dormit cât timp statul islamic i-a cucerit oraşul