În fiecare zi, banii tăi sau ai părinților tăi se duc spre întreținerea a zeci de spații publice din jurul orașului, de care nu te vei bucura niciodată. Bucureștiul e unul dintre cele mai restrictive orașe din Europa din punctul ăsta de vedere, mai ales că abia din 2009 au voie cetățenii să stea pe iarbă-n parcuri. Până atunci, îți luai amenzi de la gardieni publici scrupuloși care visau să mulgă câteva zeci de lei de la tine și prietenii tăi.

Din păcate, odată cu noul primar care vrea să elimine și puținele evenimente care dădeau spațiile publice pe mâna cetățenilor, pare că lucrurile nu vor fi mult mai bune. De-asta m-am gândit să-ți fac o listă cu unele dintre locurile din București de care te-ai putea bucura, dacă i-ar păsa cuiva de cetățenii acestui oraș.

Dacă ai fost sau ești student în București, sigur ai trecut pe lângă curtea interioară a clădirii istorice din Piața Universității. Țin minte cum nu puteai să stai prea mult în curtea aia și să te relaxezi cu prietenii la o țigară, că venea cineva să-și tragă mașina acolo.

De ceva vreme, se încearcă o reconversie a ei prin proiectul Comuna Universitară, care vrea să transforme acel spațiu într-un loc de odihnă, relaxare și evenimente culturale pentru studenți. Dacă vrei să susții efortul ăsta, du-te diseară acolo, că se proiectează gratis filmul The Venice Syndrome, un documentar despre locuitorii Veneției care luptă să-și recâștige orașul în fața străinilor.

Palatul Parlamentului este una dintre cele mai mari clădiri în lume, dar și una dintre cele mai monstruoase. Zidurile proiectului de suflet al lui Nicolae Ceaușescu construite peste cadavrele multor muncitori încă îți dau senzația de sediu al unui regim opresiv, un regim în care politicienii se tem atât de tare că vor fi linșați de cetățenii lor încât au nevoie de garduri imense și un campus cât un parc național de mare care să-i țină departe pe plebei.

La proteste, urcarea pe zidurile din jurul Casei Poporului a devenit deja un gest simbolic al rebeliunii față de sistem, mai ales pentru că oamenii care fac asta sunt reținuți imediat de jandarmii care păzesc gardurile. Iar această clădire imensă e întreținută cu un milion și sașe sute de mii de euro, bani luați din impozitele acelor cetățeni care protestează.

Mai mulți arhitecți și ONG-iști au propus proiecte tari de dărâmare a acelor ziduri și transformare a spațiului din jurul Parlamentului într-un parc imens, de care s-ar putea bucura toată lumea. Din păcate, politicienii s-au prins și ei că electoratul rezonează cu tema asta, așa c-au promis în sus și-n jos la alegerile locale că vor dărâma acele ziduri. Evident, n-a făcut-o nimeni și nici nu se pregătește s-o facă nimeni.

Înaintea lucrărilor de amenajare din zona statuilor de la Piața Universității, locul ăla era un spațiu verde cu bănci de care se bucurau toți cetățenii. Era un loc în care se relaxau studenții și turiștii, înainte s-o ia spre Centrul Vechi.

Pe urmă, în 2012, s-a construit o parcare subterană acolo, iar zona de deasupra a fost transformată într-un teren viran betonat, chit că proiectul arhitectural promitea copaci. Zona asta centrală de odihnă a fost transformată într-un spațiu care se închiriază privaților, unde se fac evenimente după fanteziile și voința primarilor. Localurile din zonă și-au extins terasele, iar târgurile îngrădite ocupă atât de mult din piața asta încât tu, ca pieton, nu ai cum să le eviți. Și uite așa, cetățeanul de rând a fost pus din nou pe ultimul loc de ăia pe care-i votează să-i administreze orașul.

Dacă nu te uiți la știri și nu stai în sectorul 1, probabil nu știi prea multe despre Parcul Bordei. E un părculeț mic în apropierea Herăstrăului, în care se plimbau oamenii care voiau să scape de biciclete, alergători și-n general de atmosfera aia de bâlci din parcul suprapopulat de lângă.

În 2003, un afacerist controversat a preluat o bucată mare din parc cu ajutorul politicienilor dubioși, le-a interzis accesul cetățenilor și a început să construiască acolo. De atunci, autoritățile de mediu din România se luptă să ia parcul înapoi și să-l redea cetățenilor. Anul ăsta, statul român a început să-l exproprieze pe afacerist de pe terenurile alea de utilitate publică, dar parcul a rămas tot în pom.

Dacă mergi acolo, riști să vină niște gardieni dubioși particulari și să-ți spună să nu faci poze, să nu mergi prea departe și-n general să pleci. Pentru că parcul a fost în litigiu, administrația locală l-a abandonat și lacul din centrul lui a devenit un fel de mlaștină.

Național Arena a fost una dintre cele mai halucinante investiții din București, de după 1989. Oprescu a copiat-o după un stadion din Germania, dar cumva ăsta românesc a costat de două ori mai mult. Sute de milioane de euro în bani publici trântiți pentru un stadion folosit mai mult ca o campanie electorală, decât de sportivi.

Rușinea este cu atât mai mare cu cât la Cluj Arena, stadionul sportiv din Cluj-Napoca, se antrenează 14 cluburi, față de aproape niciunul pe Arena Națională. Cel din Cluj este deschis mereu publicului, în timp ce arena bucureșteană rămâne închisă și pustie când nu e vreun meci internațional. E proiectul megaloman al unui fost primar care e construit fix pentru palmares politic, un fel de Casa Poporului care rămâne pustie în 90% din timp. Asta în timp ce puștanii n-au unde să facă sport în public în România.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre București:
De ce NU vom avea vreodată piste de biciclete în Bucureşti
Opt motive pentru care Bucureşti e un oraş nasol
M-am prefăcut că-s turist străin în București și mi-a trecut viața prin fața ochilor