Am ascultat cel mai tare album dance din istorie

Să fim sinceri, să asculți muzică nu e foarte greu. Mă refer la actul în sine de a asculta, doar trebuie să stai acolo și muzica se întâmplă în jurul tău și poți să trimiți mesaje sau să te scarpini sau ce mai fac oamenii când ascultă muzică. Dar restul, căutatul și sortatul de muzică, asta e solicitant.

De aceea oamenii preferă mixuri sau compilații. Fac munca grea pentru tine și, hei!, cine nu vrea asta? Într-o eră în care niciunul din noi nu prea se sinchisește să facă ceva, mixurile sunt esențiale mai mult ca niciodată. O compilație bună te eliberează să faci ce vrei, dacă te mobilizezi. După cum ziceam și mai devreme, de obicei nu facem mare lucru.

Sunt cele mai bune timpuri să fii leneș, așa că am vrut să testăm dacă compilația Cel mai bun album dance din toate timpurile chiar e cel mai bun. Noi suntem leneșii care au luat pe bune titlul, o afirmație uriașă. Deci, avem un album care practic pretinde că e cel mai tare LP lansat vreodată în industria muzicii dance, din toate punctele de vedere. Ar trebui cu siguranță să aibă hituri gen „Love has come around", „Do for love", „Dexter", „Forever Monna" și „Donna". Trebuie să fie și un Juan Atkins și Carl Craig sau Soundstream, Ada și Mike Dunn, toți ar trebui puși, nu? Ei bine, nu chiar. Poate acest album să-și justifice numele?

Acest Cel mai tare album dance din toate timpurile e lansat pe bune în 1993, de casa de discuri Virgin, și conține 40 dintre cele mai mari hituri, care umpleau discotecile, plus alte câteva chestii. Am hotărât să dăm calificative de la 1 la 10, cu un posibil scor total de 400. Dacă trece de 350, suntem bucuroși să confirmăm titlul albumului. Află mai jos cum a ieșit. A, și dacă vrei și o coloană sonoră în timp ce citești, poți cumpăra albumul cu un penny pe Amazon.

• Black in Box – „Ride on Time"

E mereu bine atunci când o compilație refuză să se învârtă în jurul cozii câtuși de puțin. Oricum, cred că dacă îți numești albumul așa, trebuie să începi cu una dintre cele mai uriașe piese făcute vreodată. Pian, o divă care plânge pe fundal și mirosul inconfundabil de cauciuc ars: ce ai putea să-ți mai dorești? (10/10)

• 2 Unlimited – „No Limit"

NU NU NU NU NU NU, nu există o limită de cât de arhi-ascultat e cântecul ăsta, iar în realitate nu e atât de bun. (4/10)

• Haddaway – „What is Love"

Pe vremuri, piesa asta chiar ar fi fost bună, probabil. Nu prea avem cum să ne dăm seama, pentru că e una din piesele alea care îți aduce aminte de anii '90. Cocalarii de peste tot din lume consideră, din motive necunoscute, că piesa asta e super amuzantă. Cetățeanul de la muncă, care poartă pantaloni cu Star Wars, sigur crede că e o piesă bună să se spargă în figuri de dans. (0/10)

• Dr. Alban – „It's My Life"

Asta e genul de piesă pe care doar nemțălăii în slipi pot cu adevărat să o guste. Pentru restul dintre noi, piesa asta poate fi ok, dar Gunter de lângă piscină, care trage de berea lui spumoasă, sigur e îndrăgostit de ea. Asta e melodia lui. (6/10)

• Snap! – „The Power"

Felul în care se pune accentul pe „Power" în piesa asta o face să fie una din bijuteriile muzicii. Sincer, ascult-o acum. Pam Pam, Powahuuu, chiar e bună. E undeva acolo sus cu „Hey!" din „Turn Around" de Phats & Small și veșnic amuzantul „boink" din „Re-Re-Wind". E genul de cuvânt sau sunet care ridică melodiile mediocre de club la categoria „clasici din toate vremurile". (8/10)

• Technotronic – „Pump up the jam"

Nu există club din lume care să nu-și îmbunătățească atmosfera atunci când Dj-ul pune piesa asta. Absolut divină. O capodoperă înălțătoare. (10/10)

• Ace of Base – „All That She Wants"

Mamei mele îi plac 5 piese: „The Road to Mandalay" de Robbie Williams, „Smack That" de Akon, „Moneymaker" a lui Ludacris , „Dry your Eyes" de la The Streets și melodia asta. (6/10)

• East Side Beat – „Ride Like the Wind"

Ciudat, dar am mai vorbit despre piesa asta într-un articol. Sună ca soundtrack-ul unui film de acțiune, despre asasini, FBI, elicoptere și maniaci ai vitezei. Asta e mereu un lucru bun. Poți să-ți imaginezi cum te plimbi pe bulevard, dotat cu multă cocaină de calitate și piesa asta. Așa că merită o notă maximă. (10/10)

• Erasure – „Take A Chance on Me"

E prima alegere de stânga a acestei compilații, care de obicei înseamnă că nu au ajuns banii precum își imagina casa de discuri, așa că bugetul a trebuit să se împartă mai subțirel. Nu e nimic greșit la piesa asta, cu o abordare în stilul ABBA, dar nici nu are acel ceva care să te facă să dansezi. (6/10)

• Rozalla – „Everybody's Free (To Feel Good)

Cum toată lumea știe, orice hit despre vară, o zi însorită la plajă sau ultima zi de școală este infuzat într-un sentiment adânc de melancolie. Fără acea tristețe interioară, aceste piese rămân doar cu un exterior atractiv care nu spune mare lucru despre mai nimic. Bărbați în toată firea au plâns la piesa asta. De ce? Pentru că undeva în interiorul fecăruia știm că nu suntem liberi să facem nimic cu adevărat. Suntem niște păpuși pentru alții, saci inutili de grăsimi și organe. Suntem absolut nimic. Asta nu cade așa bine. (7/10)

11. M|A|R|R|S - „PUMP UP THE VOLUME"

Urăsc din tot sufletul piesa asta. (1/10)

• S'Express – „Theme from S"

Dacă simți nevoia să dezbatem dacă piesa asta ar trebui să fie pe Cel mai tare album dance din toate timpurile, atunci nu meriți să asculți această compilație. (10/10)

• Heaven 17 – „Temptation (Brothers in Rhythm Remix)"

„În regulă Mark băiete, doar verificam bugetul. Suntem la piesa 12 și mă întrebam câte lovele mai avem ca să ne jucăm. Am câțiva băieți speciali pe care aș vrea să-i băgăm pe felie. Asta-i tot ce mai avem? Să mă fut în ea de treaba. Nu, nu, e ok. Nu trebuie să-ți faci griji, totul e în regulă… sincer." (4/10)

• Sub Sub – „Ain't No Love (Ain't No Use)

Melodia asta probabil era ok la vremea ei, dar eu aveam 3 ani pe-atunci și stiu că Sub Sub s-a transformat în Doves. Și Doves este stereotipul de pulărăi care poartă teniși maro cu șepci de culoarea măslinei. Deci adorm instant când aud așa ceva. (3/10)

• M People – „How Can I Love You More"

În ciuda așteptărilor, melodia asta e destul de tare. Sună ca o piesă clasică absolut fantastică de la Kompakt, cântată de un băiat trist, dar cu niște vocale TARI. E ca atunci când iei juma de pill fără așteptări de super distracție și deodată te trezești pe jos la baie, încercând să te convingi că ești ok și e doar de la ecstasy. După ce te obișnuiești cu feeling-ul, ajungi la concluzia că lumea e un loc minunat și îi iubești pe toți. Așa mă simt când ascult piesa asta. Piesa asta… e al naibii de bună, vibe-ul, tipul, totul. (10/10)

• The Shamen – „Phorever People"

Asta e un căcat. (3/10)

• The KLF – „3 AM Eternal"

Un adevăr: „3 AM Eternal" e cel mai tare titlu din toate timpurile. Alt adevăr: Piesa asta e una dintre cele mai bune melodii făcute vreodată. (10/10)

• Bizarre Inc. – „I'm Gonna Get You"

Dintr-un album în care aproape toate piesele merg bine cu ceva răcoritor, acest număr mic iese în evidență ca fiind cea mai bună piesă care merge cu înghețată. Înghețata e super tare, deci și piesa asta e. (9/10)

• Utah Saints – „Something Good"

Încă nu sunt sigur ce să cred despre Kate Bush. Cred că îmi place de ea. În teorie chiar îmi place de ea, dar practic nu m-am sinchisit să cumpăr mai mult decât cd-ul de Best of. Până și atunci ascultam doar „Hounds of Love"(și preferam coverul de la Futureheads) și „Running up that Hill". La drept vorbind, am cumpărat albumul ăla doar pentru că îmi plăcea de o fată de pe MySpace, care îmi vorbea despre Kate Bush destul de des. Nu s-a întâmplat nimic între noi și ani mai târziu s-a combinat cu un tovarăș de-al meu care îmi spunea că tipa mirosea subtil a fasole cu cârnați. (7/10)

• Rage – „Run to You"

Nu am auzit în viața mea piesa asta și speram să fie o versiune de club a celei clasice de Brian Adams. Chiar este, dar nu într-un sens pozitiv. Sună de doi lei și pare a fi ascultată doar de persoane care cumpără genul ăsta de compilații. Când am ascultat-o, m-am simțit la fel ca atunci când mă uitam la puștanii (ca mine) ce răsfoiau zona de jocuri video la reducere. Chiar nu vroiam să-mi aduc aminte de vremurile întunecate, pe când aveam un Pentium 166. (4/10)

• Deee-Lite – „Groove is in the Heart"

Un album care pute a șampanie și bulete de cașcaval. E gândită destul de prost, la niște întâlniri extraconjugale, dar e bunicică. (7/10)

• Sister Sledge – „We are Family (Sure is Pure Remix Edit)"

„We are Family" e o melodie ciudată. Evident, e super cheesy și exagerat de ascultată și complet simplă, dar e cântată așa sincer încât devine o plăcere de la început până la sfârșit. Acest remix nu ajută piesa cu nimic dar nici nu o strică. Puncte în plus pentru felul în care cântă cuvântul „sing". (7/10)

• Chaka Khan – „I'm Every Woman"

Ca piesa anterioară, mai puțin punctele bonus. (6/10)

• Ce Ce Peniston – „Finally"

La fel ca mai sus, dar adăugăm încă două puncte bonus, pentru că e „Finalul" (9/10)

• Inner City – „Big Fun"

Ce se întâmplă când ajungi în Rai: D-zeu te întâmpină și stați la o șuetă. El te pune să îți descrii viața prin două piese: „Good Life" sau „Big Fun". Răspunsul corect este „Big Fun". (10/10)

• Mantronix – „Got To Have Your Love"

Doamne, scufundă-mă într-o gloată de oameni care fac valuri! (8/10)

• The Source – „You Got The Love"

GUNOI (0/10)

• Arrested Development – „People Everyday"

Asociez piesa asta cu ziua în care am văzut pentru prima dată sâni (mai văzusem la mare, dar nu se pune). În cazul ăla, o tipă, n-o să-i zic numele, ne-a arătat țâțele în spatele autobuzului școlar. A fost atunci când școala a trimis un autobuz cu etaj în locul unuia normal. Autobuzul cu două etaje trezea în noi un instinct de moravuri ușoare, din motive pe care nu le-am înțeles niciodată și probabil că e mai bine că n-am făcut-o. (7/10)

• Kris Kross – „Jump"

Asta e prima mea piesă preferată. Tocmai ce am reascultat-o după 22 de ani și nu știu ce era în capul meu. E oribilă! Ce prost eram la 4 ani. Mi-e rușine cu mine. (3/10)

• C + C Music Factory – „Gonna Make You Sweat (Everybody Dance Now)"

Zece din zece. (10/10)

• Soul II Soul – „Back To Life (However Do You Want Me)"

O melodie pe care bucuros nu aș mai asculta-o niciodată, sincer. E genul de piesă pe care oamenii plictisitori o ascultă la grătare plictisitoare și nu e nimic mai oribil decât să stai în curtea de căcat a cuiva, cu prietenii lui de căcat și să mănânci un hot dog de căcat. (2/10)

• Adventures of Stevie V. – „Dirty Cash"

Oricând e mai bine cash, dar nu și în melodii. (5/10)

• West End – „The Love I Lost"

ARE CINEVA O FOIȚĂ? FOARTE TARE, FRATE… FOARTE TARE.. MA BUCUR SĂ TE CUNOSC… FOARTE TARE… (8/10)

• Incognito – „Always there"

Sună a ceva ce ai auzi într-o dimineață plăcută la talciocul din Vitan. Muzică bună, ascultată în magazine second hand. (8/10)

• SL2 – „On A Ragga Tip"

„Salut, tot eu sunt. Da, sunt bine, mulțumesc, mă gândeam să punem niște jungle din ăla funky pe care îl ascultă copiii…" (4/10)

• Shaggy – „Oh Carolina"

„Reggae? Ce idee bună!" (3/10)

• Shabba Ranks – „Mr Loverman"

„Și mai mult reggae? De ce nu!?" (2/10)

• Kenny Thomas – „Thinking About Your Love"

"Ptiu, ce noapte! Am dansat împreună pe 37 de hituri de calitate diversă și suntem fleașcă, aproape să cedăm. Avem nevoie de ceva mai lent, mai erotic și senzual. Avem nevoie de o piesă complet irelevantă cântată de un tip cu ochii albaștrii care arată ca și cum l-a sunat mecanicul cu vești proaste. Mulțumim curatorilor acestei compilații. Vă mulțumim!"

• Sydney Youngblood – „If Only I Could"

Uitați-vă pe geam, răsare soarele! Ar trebui să fie un moment magic nu? Am reușit cu toții să rezistăm până acum, să pierdem vremea fără să adormim. Dar în atmosfera camerei se simte un sentiment de goliciune. Acesta, dragii mei prieteni, e sunetul piesei „If Only I Could", a lui Sydney Youngblood. (4/10)

• Soul II Soul – „Joy"

În sfârșit sunt liber! (5/10)

Punctaj total: 243

Mai devreme, am hotărât că minimul este de 350 pentru ca această compilație să fie considerată „cel mai tare album dance din toate timpurile". Scorul final este o reflecție a faptului că nu e tocmai cel mai bun album dance din toate timpurile, de peste tot din lume. E o compilație dance ok, un album decent pe care nu te-ar deranja să îl asculți o dată și atât. E ca și cum ai asculta două ore la rând Kisstory. Dacă asta e un lucru bun, ține de fiecare. Pe scurt, nu e cel mai tare album dance din toate timpurile, dar nici cel mai rău.

Traducător: Diana Pintilie

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre muzica dance:
Cât de limitată e muzica dance?
Ce-am învățat despre relații din muzica dance românească a anilor 2000
De ce premiile Grammy pentru muzică dance sunt o mizerie