FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Am vorbit cu românul care i-a fascinat pe nemți cu mașina lui unicat din lemn

Mașina are caroserie din lemn și a fost construită în trei ani și jumătate, după peste cinci mii de ore de muncă.

Mașina „Iulia". Toate fotografiile via WoodRoadster

Anul trecut, la Salonul Auto de la Frankfurt, pe buzele tuturor era un singur nume: „Iulia". Nu, nu era o româncă frumoasă, îmbrăcată sumar și cocoțată pe o mașină de lux, așa cum ne-am aștepta, ci o mașină cu caroserie din lemn, făcută în România și prezentată la standul unor nemți.

„Tatăl" Iuliei este Szabo Peter, un român de etnie maghiară de lângă Târgu Mureș, prin venele căruia curge rumeguș, nu sânge. M-a fascinat bijuteria din lemn pe patru roți, așa că m-am dus să-l cunosc pe tipul care a făcut furori la Frankfurt. L-am găsit în curte, în timp ce lucra la un podeț pentru lacul improvizat din mijlocul pajiștii.

Publicitate

Pasiunea lui este evidentă. Totul în jur - casa, garajul, poarta - este din lemn. Tâmplar la bază și mare amator de muzică, Peter, încă îmbrăcat în haine de lucru, m-a invitat pe veranda casei construite chiar de el și care, între timp, s-a transformat într-un mic refugiu pentru turiștii din toată lumea.

Szabo Peter, inventatorul mașinii

VICE: Ce face Iulia?
Szabo Peter: Acum am pus o pătură peste ea, stă liniștită. O închiriez la nunți. Am avut sâmbăta trecută o nuntă, iar sâmbăta asta mai am una. Am dus mirii dintr-un sat până în centrul Târgu-Mureșului, la Biserica Ortodoxă. Dar nu permit nimănui s-o conducă. Doar eu sunt șofer.

Cum v-a venit ideea să faceți mașina asta?
Acum șase ani, am avut ambiția să construiesc o trăsură, iar când am văzut că a ieșit bine, mi-am spus că aș dori să fac ceva care nu există în toată lumea asta. M-am uitat pe Internet, am văzut mașini concept și replici, una din furnir în Statele Unite, însă niciuna la calitatea asta.

De ce ați ales s-o faceți din frasin?
Frasinul nu numai că e tare, dar și elastic. Același lemn se folosea și încă se folosește și la trăsuri. N-a fost ușor deloc, dar eu nu m-am apucat să fac o mașină cât mai simplă. Iulia este ceva mai aparte. Și cei de la Toyota, din Japonia, au făcut o mașină electrică din lemn, dar au făcut niște forme mai abstracte, mai rigide. Lumea care a comparat mașina mea cu cea a japonezilor a spus că Iulia este mai frumoasă, mai elegantă ca design.

Publicitate

Pentru că e din lemn, caroseria e mai grea decât cea a unei mașini normale?
Efectiv, are 1 400 de kilograme, iar motorul de șase cilindri este foarte greu. E din '82, iar atunci se făceau motoare mult mai grele decât acum. De asta e grea mașina, nu din cauza caroseriei. Nu am cântărit-o, dar calculând la metru cub, caroseria are vreo 400-500 de kilograme, deci cât a unei mașini obișnuite.

De unde pasiunea asta pentru lemn?
Am fost tâmplar vreo zece ani în tinerețe, iar apoi, din ´90, am fost solist la Opera din Cluj, timp de vreo 20 de ani. Fiindcă nu aveam un salariu decent la operă, a trebuit să fac multe lucruri pe lângă. Luam mașini din Olanda, le reparam și le vindeam. În timp am învățat și mecanică, și tinichigerie, și finisarea mașinii.

Deci, ați dobândit niște cunoștințe pe care apoi le-ați aplicat pe mașină.
Da. În primul rând, însă, ca să faci ceva, ai nevoie de voință. Voința și optimismul sunt cele mai importante la o lucrare ca asta. Apoi, mai ai nevoie de talent, de imaginație. Întotdeauna am fost pasionat de design, din copilărie îmi plăcea să desenez și să sculptez. Pentru mașină, am început cu o machetă.

„Iulia", cât încă era în construcție

OK, deci caroseria e din frasin. Dar ce ați pus pe mașină?
Motorul, șasiul și cele două axe sunt luate de pe Ford Taurus-ul meu. Partea de frânare, discurile și toate astea sunt de la un Mercedes E Class. Sunt piese și de la Volkswagen Passat, parbrizul e de la Mercedes Cobra. A trebuit să tai din el și abia a patra oară a ieșit, vă dați seama că și asta m-a costat. Cel mai greu de făcut a fost aripa, pentru că are forma încovoiată și atunci a trebuit făcut mai greu, ca să pot lua surplusul.

Publicitate

De ce „Iulia" și nu altfel?
M-am gândit la zeci de mii de variante, ca să-mi placă și cum sună, și cum arată scris numele. Și cel mai important: să aibă și o legătură cu mașina. Am primit multe sugestii, dar nu mi-a plăcut nimic. În ultimele două săptămâni, am decis să-i spun „Iulia". Am zis să fie un nume de femeie, pentru că are forme feminine, dar și pentru că e numele soției mele, departe de care am stat cinci mii de ore, cât am lucrat la mașină.

Citește și: Românii dau bani pe mașini scumpe, la fel cum o făceau şi strămoşii lor

Cinci mii de ore în trei ani și jumătate. Deci, cam opt ore pe zi, dar am lucrat și 14 ore într-o zi. Așa e când ai o pasiune, te mistuie.

Cum ați ajuns cu mașina la Frankfurt?
În mai anul trecut, am avut un oaspete din Germania, care voia să meargă la expoziție cu un sistem IT de mașină, de voice control. Au vrut să pună invenția lor pe un Porsche, dar când tipul a văzut mașina mea, m-a întrebat în cât timp o pot termina. Mi-a spus că, dacă o pot termina până în august, vor merge la expoziție cu mașina mea.

„Iulia", expusă la Salonul de la Frankfurt

Cum, deci „Iulia" a luat locul unui Porsche?!
Da. Au venit aici zece ingineri din Germania și au pus sistemul. Acum, nu mai merge voice control-ul, doar prin atingerea tabletei.

Ce face sistemul pus de nemți?
Prin atingere, pornesc farurile, muzica și GPS-ul. La Frankfurt, se ridica și capota printr-o simplă atingere, dar am renunțat la asta ulterior. Am făcut interiorul mașinii altfel, mult mai dichisit, mai interesant. Din cauza sistemului respectiv, nu puteam să fac design-ul motorului cum voiam eu, așa că am zis că nu are nici un rost să-l păstrez.

Publicitate

Cât v-a costat să construiți mașina?
18 mii de euro. Ideea e că trei ani și jumătate n-am avut timp să câștig bani din altă parte, așa că am ajuns să am probleme financiare, m-am împrumutat de la cunoștințe.

Dar colaborarea cu nemții v-a adus ceva?
Da, m-au ajutat cu două mii de euro ca să o pot termina.

Povestiți-mi cum a fost la Salonul de la Frankfurt.
Oamenii veneau la mașină, băteau în ea și mă întrebau: „Holz?" (n.r. – Lemn?). Erau uimiți, nu le venea să creadă, mulți credeau că e din folie. Alții au spus că din cele 1 700 de mașini expuse acolo - erau prezente firme mari precum Mercedes sau Jaguar - cel mai mult le-a plăcut mașina mea.

Acum, că închiriați mașina pentru nunți, veți reuși să vă amortizați investiția?
Asta vreau, să recuperez o parte din bani, ca să-i pot da înapoi. E și o plăcere, pentru că oriunde merg cu mașina, oamenii întorc capul pe stradă și zâmbesc, iar asta e important. Cum închiriez mașina pentru nunți, nu mai trebuie să aștept poștașul cu pensia. Sâmbătă de sâmbătă, iau 400 de euro pe o nuntă.

Planuri de viitor?
Urmează să fac rost de ceva bani și să fac o mașină futuristică, care să fie toată din lemn. Și șasiul să fie din lemn. Ceva ușor, electric, iar atunci va fi cu adevărat bio.

Citește și: Colecția de mașini a căpitanului de Poliție din Valea Jiului

V-ați gândit vreodată să fie produsă mașina în serie?
Da, ăsta e un prototip și cred că se poate face cu 30-40 de mii de euro. Dacă faci anual 40-50 de bucăți, poți să vinzi în toată lumea și cred că multă lume ar cumpăra. Nu știu dacă îi știi pe englezii de la Morgan, care fac mașini din lemn din anii 40 și la fiecare doi, trei ani scot un alt model. Așa aș face și eu, la fiecare trei ani, un alt prototip.

Ați vinde-o pe „Iulia"?
Da, dacă cineva îmi dă o jumătate de milion de euro, sigur. Așa îmi pot face proiectul viitor și îmi pot ajuta copiii, că am patru. Ei acum au nevoie să-i ajut, nu peste 30 de ani. Cel mai mult mi-ar plăcea să o dau în chirie, pe un an să zicem, și să fie expusă într-un mall în Dubai, ca atracție.

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre mașini:
Fă cunoştinţă cu suedezii cărora le plac maşinile clasice şi Elvis
Târgul auto de la Romexpo mi-a arătat că moda cu fotomodele pe capote nu va muri vreodată
Fotograful care-ți tunează mașina cu cartoane, pe ascuns