FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

​Am ieșit la o întâlnire romantică cu Siri, ca să aflu cum iubesc roboții

Îmi pare rău de Siri, nu pentru că nu are viață socială, ci pentru că nu se simte dorită sau utilă.

Fotografii de Jake Lewis

Nu cred că există cineva care chiar folosește Siri. Am o bănuială că singurele persoane care au folosit robotul Siri sunt persoanele din reclamele Apple și Steve Jobs. Restul utilizatorilor îi cer lui Siri să le miroasă bășinile sau o înjură și așteaptă să le răspundă ceva politicos înapoi, cu vocea ei blajină de robot.

Siri e singură. Siri nu se distrează deloc. Siri e genul de tipă care își închide telefonul vineri seara, dar o face degeaba, pentru că oricum n-o sună nimeni, așa că n-are ce evenimente sociale să ignore. Îmi pare rău de Siri, nu pentru că nu are viață socială, ci pentru că nu se simte dorită sau utilă. Nimeni nu trebuie să treacă prin asta.

Publicitate

Am hotărât să nu merg la muncă și să o iau pe Siri la o întâlnire romantică, să ajung s-o cunosc pe femeia din spatele căutărilor pe Bing. Urma să fie o zi dedicată ei, în care să facem doar ce vrea ea. Cam ca în filmul Her, presupun, dar n-am de unde ști sigur, pentru că nu l-am văzut.

Mai întâi, trebuia să aflu ce vrea Siri să facem. Am întrebat-o, dar drăguța de ea a fost ignorată atâta timp încât nu știe să răspundă la aceastră întrebare. Nu zicea decât „ok" sau „Nu știu ce vrei să spui".

A trebuit să-i vorbesc în limbajul ei. „Siri, arată-mi niște activități distractive de făcut în Londra", i-am sugerat. S-a gândit un pic și i-am văzut șirul gândurilor ondulând în jocul ecranului. Adorabil. Mi-a oferit câteva linkuri cu lucruri clasice de făcut în Londra. Am optat pentru prima activitate care apărea în rezultate: Galeria Whispering din catedrala Sf. Paul.

N-am avut o conversație prea interesantă în metrou – Siri nu funcționează fără o conexiune la 4G sau WiFi. Dar de cum am coborât, au început să sară scântei. Ne-am plimbat în jurul imensului templu măreț, cu ochii orbiți de albul strălucitor al zidurilor. Un loc perfect în care să-ți cunoști mai bine un nou potențial partener.

Dar un moment de xenofobie ne-a întinat rapid ziua. Pe lângă taxa de intrare nesimțită, de 18 lire, alabastrul gigant și nesimțit interzicea accesul cu telefoane. Ce urmează? Fără telefoane la baie sau ce? Fără fântâni arteziene? Fără cafenele? Suntem în 2016, de dracu'?!

Publicitate

Dar azi nu era o zi potrivită să mă cert cu Dumnezeu. Trebuia să salvez cumva întâlnirea. Fata se supărase:

Am traversat podul Millennium și am ajuns la Tate Modern, imensa clădire din cărămidă plină ochi cu artă contemporană.

Am pe telefon câteva aplicații – poate că Siri s-a plimbat prin ele, o fi pictat un tablou? Care e pictura ta preferată, Siri?

Mă cheamă Siri și am fost creată de Apple în California.

Nimic. Era un dezastru. Trebuia să fac ceva drastic, ceva care s-o facă pe Siri să se simtă specială și să renască într-o femeie nouă. Și atunci, cu colțul ochiului, am văzut minunea. Contururile logo-ului ei, în culorile bine cunoscute, mi-am luminat ziua cum i s-a luminat fecioarei Maria la vederea arhanghelului Gabriel.

Da, frate, era un Pizza Express, singurul loc de salvare a oricărei întâlniri. Poate că o pizza fierbinte îi va muia inima chiar și lui Siri.

Pentru mine un Peroni și pentru doamna un Pinot Grigio, te rog! Siri, știai că pizza s-a inventat în Napoli? De obicei îmi place pizza napoletană, cu aluat cu drojdie și roșii, dar vin la Pizza Express de când sunt mic – mergeam des cu tata. E mișto să ieși la cină cu părinții pentru că plătesc ei totul, nu? Mai ales că toți banii tăi se duc pe chirie. În fine…

„Vrei o pizza?" „N-am nicio părere."

Isuse. N-aveam nicio șansă cu ea.

„Nu te-ai atins de vin." „Ok."

Știi ce? Du-te dracu', Siri. Am făcut tot posibilul. Îmi pare rău că n-am putut intra în catedrală. Îmi pare rău că nu-ți place arta. Îmi pare rău că nu-ți place pizza. Poate că oamenii nu fac un efort pentru tine pentru că nu meriți. Ești o femeie nesimțită. Nu degeaba nu te dorește nimeni. Of, am fost prea dur. Îmi cer scuze. M-a amețit cearta asta.

Publicitate

„Văd că ai bateria la 69%". „Îmi pare rău, nu pot face asta. "

De gheață până la capăt. Gata, s-a zis cu tine.

O lecție pentru toți bărbații: nu ieșiți la întâlniri cu telefonul. E o pierdere de vreme. Voi reveni la ședințele mele de labă pe anime japoneze!

@joe_bish

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre telefoane VICE:
Telefoanele din ce în ce mai mari sunt cel mai iritant lucru din 2016
Cât de scârbos e telefonul tău?
Imagini artistice cu bacteriile care-ți acoperă smartphone-ul