Cum e să înlocuiești dușul cu o baie de bacterii timp de două săptămâni

FYI.

This story is over 5 years old.

Știință și tehnologie

Cum e să înlocuiești dușul cu o baie de bacterii timp de două săptămâni

M-am dat cu „spray cu probiotice active pentru piele", o doză de bacterii care se hrănesc cu amoniacul din transpirație și neutralizează mirosurile.
22.6.16

În mai, pe când se apropia primul val de căldură de vară, m-am hotărât să nu mai fac baie. Am lăsat baltă săpunul și șamponul. În loc să mă săpunesc la duș în fiecare dimineață sau după ce transpirasem pe bicicletă, m-am dat cu „spray cu probiotice active pentru piele", o doză de bacterii care, chipurile, se hrănesc cu amoniacul din transpirație și neutralizează mirosurile. Mi-am aruncat și deodorantul.

Publicitate

Au fost două săptămâni interesante. Am avut câteva zile în care mi-a stat bine părul. Uneori, am și mirosit nasol. La un moment dat s-a vomitat pe mine, așa că am supus teoria asta despre curățire la testul suprem.

Dacă-i întrebi pe oamenii care lucrează la Mother Dirt, compania din Boston care face produse cu bacterii vii pentru piele, tratamentele de genul ăsta sunt viitorul în îngrijirea pielii. David Whitlock, chimistul care le-a inventat, n-a mai făcut duș de 13 ani.

Radio Motherboard e disponibil pe iTunes și pe toate aplicațiile pentru podcast-uri.

Abordarea asta se bate cap în cap cu felul în care acționăm asupra bacteriilor de zeci de ani: sunt ceva ce trebuie înlăturat cu săpunuri, antibiotice și-un pumn de Purell.

„Misiunea noastră e să regândim ideea de curat", mi-a spus președinta companiei, Jasmina Aganovic. Noi, ca societate, „am ajuns să confundăm conceptul de «curat» cu noțiunea de «steril»", a continuat aceasta. Dac-o-ntrebi pe ea, adevărata curățenie vine din cultivarea anumitor tipuri de bacterii pe propriul corp – nu din înlăturarea lor, fără deosebiri, prin spălare.

Poate că te simți bine când împroști bacteriile cu clăbuci de săpun, mai ales dacă e o zi din aia în care leșini de cald sau dacă tocmai a vomitat cineva pe tine. Oare chiar o să am un ten mai frumos dacă-mi înlocuiesc săpunurile cu un spray cu bacterii și-o să fiu curată? Mai important de-atât, oare bacteriile „bune" pot să vindece tot ce ne afectează, în epoca asta modernă ultra-sterilă?

Publicitate

Am vrut să aflu. Așa că, timp de două săptămâni, mi-am transformat corpul într-un soi de experiment științific.

Transmutări la Flat Fields. Toate imaginile au fost realizate de Samuel Bucket Collective

Microbiomul uman, cum se numește comunitatea minunată și dubioasă de microorganisme care ne locuiesc (și sunt câteva miliarde), e o zonă din ce în ce mai vizată de cercetători, care s-au lămurit ce impact mare are asupra sănătății noastre.

Bacteriile ne ajută să ne digerăm mâncarea. Ne alimentează sistemul imunitar. De bine, de rău, joacă tot felul de roluri. Și pot și să ne îmbolnăvească foarte tare.

Toți avem un microbiom la fel de unic precum amprentele, care începe să se precizeze de la naștere sau poate și mai devreme. De fapt, se pare că bebelușii născuți prin cezariană au microbioame ușor diferite decât cei născuți vaginal. Deși niciun studiu nu a stabilit cu certitudine absolută până acum că situația asta poate provoca probleme de sănătate, oamenii de știință fac experimente în care acoperă nou-născuții din cap până-n picioare cu microbi vaginali după ce sunt aduși pe lume prin cezariană, ca să vadă dacă e vreo diferență.

Majoritatea muncii de cercetare de până acum s-a concentrat pe intestin, care-i plin ochi de bacterii. Dar și pielea, cel mai mare organ din corpul nostru are multe interacțiuni importante cu microbii.

Microbiomul de pe pielea noastră e ca o hartă a lumii, cu „țări" sau comunități microbiale diferite de la o parte a corpului la alta, fiecare cu propria cultură.

Publicitate

„Pliul cotului tău stâng seamănă cel mai mult cu pliul cotului tău drept", mi-a spus Julie Segre, de la Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman. „Dar pliul cotului tău seamănă mai mult cu pliul cotului meu decât cu subsoara ta."

Oamenii de la Mother Dirt sunt de părere că am reușit să eliminăm complet o specie de bacterii care oxidează amoniacul și care trăiește pe toate ființele – inclusiv pe oamenii din antichitate. (Tulpina se numește Nitrosomonas eutropha.) S-ar putea să fie benefic pentru sănătatea umană să readucem la viață aceste AOB-uri, cum le spun ei, și să le punem la loc. Sau cel puțin pe asta se bazează produsele lor.

„În natură, bacteriile astea se găsesc, la propriu, peste tot pe unde se produce amoniac", mi-a spus Aganovic. „Singura excepție e pielea omului modern."

Am luptat activ împotriva bacteriilor și ne-am raportat la ele, ca și cum ele ar fi dușmanul

M-a avertizat să nu mă las „din prima" și să nu-mi arunc toate produsele de igienă din prima zi. „E o mișcare foarte curajoasă, pe care n-o recomand", mi-a zis. Corpul poate să aibă nevoie de un pic de timp ca să se adapteze la un regim nou de igienă și, între timp, înainte să poată AOB-urile să preia controlul, oamenii care și-au aruncat din prima toate produsele vechi se pot trezi cu niște efecte secundare destul de nasoale, mi-a zis ea.

„Ca să fiu complet sinceră, cel mai mult mă îngrijorează mirosul de transpirație", a recunoscut Aganovic.

Citește și Care-s bacteriile care te infectează în spitalele din România

Alocasem două săptămâni pentru experiment, cam cât îmi spusese ea că durează de-obicei, până începe să se vadă o diferență. Nu voiam să mă obișnuiesc încet, încet. Așa că, în prima zi, mi-am pus la păstrare șampoanele, săpunurile, balsamurile și deodorantul.

M-am trezit, am sărit în duș și m-am curățat cu „loțiunea" inofensivă împotriva bacteriilor de la Mother Dirt, care a făcut niște clăbuci elastici care mi-au amintit de spuma de la pasta de dinți, dar după care nu m-am prea simțit curată, și cu un șampon care cică „sporește" acțiunea AOB-urilor ălora, oricare-ar fi ea (șamponul n-a făcut deloc clăbuci). Apoi m-am dat cu AO+ Mist, un „spray pentru piele cu probiotice active" cu care am dat în mod special peste tot pe unde transpir mai mult: pe ceafă, pe coate, la subraț.

Publicitate

Am sărit pe bicicletă și-am pedalat spre serviciu.

Și, de fapt, următoarele câteva zile au fost ok. Am trecut toate testele de mirosit. M-am simțit bine, poate un pic prea umedă la finalul zilei. Nu mi-au lipsit nici cosmeticele, nici săpunurile.

Apoi mi-a ieșit primul coș după vreo șapte ani.

Vântul aduce lacrimi reci pe chipul florii

După cinci zile, am intrat pe ușă de la muncă, lipicioasă de la drumul cu bicicleta spre casă și m-am îndreptat către frigiderul din bucătărie (unde-mi țineam spray-ul AO+ Mist, conform indicațiilor producătorului). Am deschis larg ușa frigiderului și-am început să mă dau cu spray din plin. M-am gândit să le dau ceva bun de mâncare bacteriilor, după ce tocmai transpirasem.

Un prieten gătea pe aragazul de lângă. S-a panicat.

„Ce faci?", a urlat. „Aaaargh! Ia chestia aia de lângă mâncare!" (Ca să se știe, spray-ul e „fără conservanți" și „potrivit pentru copii", deși, ce-i drept, cuvântul „comestibil" nu apare pe ambalaj.)

Mi-a amintit că am ajuns să considerăm toate bacteriile ca fiind nocive, purtătoare de boli.

M-am dus în camera de alături cu spray-ul.

De când a fost descoperită penicilina, acum circa 90 de ani, dar poate și dinainte, ne luptăm activ cu bacteriile, cu care ne purtăm ca și cum ar fi dușmanul. Antibioticele, instalațiile sanitare în case și pasteurizarea (ca să nu mai vorbim de omniprezentele loțiuni antiseptice pentru mâini) au permis dezvoltarea înfloritoare a societății moderne. Dar e posibil ca înflorirea asta să aibă un preț. Anumite boli, printre care astmul, obezitatea, diabetul juvenil și alergiile alimentare sunt în creștere.

Citește și Un om de știință rus și-a injectat bacterii vechi de milioane de ani, ca să trăiască veșnic

Unii cercetători bănuiesc că obiceiurile moderne de igienă poartă și ele partea lor de vină. Mulți s-au apucat să le cerceteze și încep să apară rezultate interesante. Un studiu din 2015, întreprins pe 1 029 copii suedezi, a conchis că cei ai căror părinți spală vasele preponderent de mână (nu la mașină) dezvoltă mai rar alergii, inclusiv eczeme. (Studiul remarcă faptul că mașinile de spălat vase reduc numărul de bacterii de pe ustensile.)

Dar știința nu s-a lămurit nici pe departe. Cei care încearcă să te convingă de altceva încearcă, probabil, să-ți vândă ceva.

Publicitate

Problemele de piele, cum ar fi acneea și eczema, au devenit din ce în ce mai răspândite, a remarcat Aganovic. Deși n-avem cum să stabilim o legătură clară între asta și schimbările din mediul nostru microbial, ea se întreabă dacă nu cumva nu ne scapă ceva.

Lui Whitlock i-a venit ideea pentru AOBiom (Mother Dirt e ramura de produse de larg consum a companiei) după ce a observat că le place cailor să se tăvălească în colb. El crede că fac asta, „ca să își atragă bacteriile bune" pe piele. Crede că toți am putea să beneficiem de pe urma microbilor pe care îi culeg caii.

Conform lui Whitlock, bacteriile astea sunt „extrem de sensibile la detergenți" și cresc atât de încet încât, odată ce-au fost îndepărtate prin spălare, nu se refac complet imediat. Aganovic, care pare să înțeleagă faptul că prin descurajarea îmbăierii s-ar putea să-și îndepărteze potențial clienți, insistă că nu spălatul e problema.

Citește și Selfie cu bacterii

„Nu e din cauza băilor în sine", a spus ea. „E de la produsele pe care le folosim în timpul dușurilor și după, care sunt toxice pentru bacterii."

Amândoi au grijă să nu promită că produsele lor bogate în bacterii pot „vindeca" eczemele sau acneea. În schimb, vorbesc despre atingerea unui „echilibru" pentru promovarea unui ten mai sănătos.

„Când ecosistemul suferă din cauza unui dezechilbru", a spus Aganovic, „bacteriile problematice au loc să se dezvolte excesiv și să scape de sub control. Un ecosistem echilibrat păstrează ordinea firească a lucrurilor."

Publicitate

L-am întrebat pe Whitlock despre stilul său de viață fără dușuri.

„Nu mă simt murdar. Dacă m-aș simți, m-aș spăla", mi-a spus, cât se poate de direct. A adăugat că se spală pe mâini înainte să gătească și după ce folosește toaleta.

„Toată lumea întreabă dacă miroase urât. Și răspunsul e nu", a intervenit Aganovic. „Lumea crede că am evoluat în mod natural spre mirosurile corporale neplăcute, dar nu e cazul. Șaizeci la sută dintre clienții noștri renunță la deodorant", a continuat aceasta. „Mirosul neplăcut e provocat de un dezechilibru bacterial. Dacă ai grijă la asta, se rezolvă de la sine."

Buchet cu cap mort

La începutul celei de-a doua săptămâni, nu mă simțeam prea bine. Aveam părul destul de unsuros. Până la sfârșitul zilei mă ofileam complet și mi-am dat seama că spăl rufe încontinuu. La un moment dat, prietena mea Liz și-a băgat nasul la subsuoara mea și mi-a spus că miros „sărat". Mi-a mai spus și că n-arăt prea bine, dar asta știam deja.

Nu m-a acuzat nimeni niciodată că put, dar știam că totuși candesc un pic.

Am atins punctul cel mai de jos în timpul unui drum cu mașina, după nouă zile. După trei ore dintr-un drum care urma să dureze cinci, după ce unui alt pasager i se făcuse rău de mașină, s-a vomitat pe mine. (Tocmai mâncasem înghețată la McDonalds.) M-am curățat cât am putut eu de bine, dar n-am putut să fac duș încă două ore după, pân-am ajuns la destinație. Și chiar și-atunci am respectat regulile și am folosit loțiunea de curățat de la Mother Dirt, cu spuma ei ușoară ca aerul, care-a dispărut pe gaura de scurgere.

Publicitate

Nu m-am simțit curată mult timp după aceea.

A doua zi

Pe parcursul celor două săptămâni de experiment, am sunat câțiva cercetători care studiază pielea umană și modul în care interacționează cu sistemul imunitar. Voiam să aud ce au de spus despre valoarea tratamentelor cu bacterii active, precum cele vândute de Mother Dirt.

Am fost întâmpinată cu ceva scepticism. Și dacă m-am lămurit în vreun aspect, e acela că știința probioticelor e un domeniu nou. Încă n-avem o idee prea clară despre ce pot să facă.

Unul s-a întrebat cât de ușor prind bacteriile de genul ăsta, chiar și la cineva care se dă conștiincios cu AO+ Mist de mai multe ori pe zi.

„Cercetările noastre arată că [microbiomul de pe piele] e remarcabil de stabil", a spus Julia Oh de la Laboratorul Jackson. „Tot facem duș, ne spălăm pe mâini cu produse cu antibiotice și suntem atinși de alți oameni [în medii diferite]." Și, cu toate astea, din ce mi-a explicat ea, microbiomul nu prea ni se schimbă cine știe ce. E ca și-atunci când dai peste-un virus de-un oarecare fel la metrou. Nu-i obligatoriu să-l și contractezi și să te îmbolnăvești. Ne pricepem să ținem cotropitorii la distanță.

Dar Oh crede, totuși, că o să existe mai multe produse de genul ăsta pe viitor, odată ce se lămuresc oamenii de știință asupra detaliilor. „Domeniul cercetării asupra probioticelor și prebioticelor abundă de oportunități", a spus. Cu un număr suficient de mare de bacterii din astea ai putea să „gâdili" sistemul imunitar, după cum s-a exprimat chiar ea, ca să provoci reacții benefice.

Publicitate

În orice caz, Mother Dirt nu încearcă să reinventeze roata.

Oamenii de știință deja investighează întrebuințările transplanturilor fecale, care conțin doze sănătoase de bacterii, eficiente împotriva mai multor boli, de la infecția cu C. difficile, la boala lui Crohn. Unele studii au arătat rezultate promițătoare. Și o altă metodă prin care e posibil să putem manipula microbiomul e prin stropirea nou-născuților cu microbi vaginali, dacă se dovedește că are vreun efect. AOBiome își continuă cercetările care ar trebui să confirme dacă bacteriile lor, care oxidează amoniacul, pot să vindece acneea.

Brusc, nu mai pare așa straniu să ne punem bacterii „bune" pe piele.

Curgeri transparente

Cât despre mine, ei bine… Pe măsură ce mi se termina timpul alocat experimentului non-științific și mă apropiam de final, am început să mă întreb dacă sunt pregătită să mă întorc la vechile mele săpunuri și deodorante. Mai aveam destul de mult șampon de la Mother Dirt și destul de mult AO+ Mist. (Totuși, din sticluța de loțiune coporală nu mai rămăsese mare lucru. Cred c-o foloseam în cantități mari, ca să mă simt curată.)

Îmi petrecusem două săptămâni cu încercarea de a construi o masă critică de bacterii „bune" pe corpul meu, ca să mă bucur de toate presupusele beneficii ale unui microbiom de piele sănătos și „echilibrat". M-am gândit că poate n-o să am chef să le anihilez imediat, cu un duș cu săpuneală.

Dar adevărul e că, imediat ce-a răsărit soarele în ziua a 15-a, am revenit la toate produsele mele obișnuite. În alea două săptămâni nu mi s-a întâmplat niciodată să put îngrozitor și uneori pielea mea chiar strălucea, cumva (mi-a apărut un coș, dar a și dispărut la scurt timp după). Dar e greu să-ți schimbi năravul. Aveam deja o rutină și produse care-mi plăceau, pe policioara din baie.

Poate peste zece – douăzeci de ani, toată lumea o să se dea cu spray cu bacterii bune, iar deodorantul o să devină o chestie demodată și dubioasă. Poate că spitalele o să-și trateze pacienții cu tulpini de bacterii benefice, fabricate în „intestine robotice" puternice și poate c-o să „spălăm" fiecare tură de antibiotice cu un cocktail de bacterii.

Până atunci, cea mai semnificativă contribuție a Mother Dirt și a altor companii similare care o să apară, fără doar și poate, va fi să convingă oamenii să se gândească altfel la bacterii: nu ca la ceva cu care trebuie să lupți, ci ca la niște chestii cu care-am trăit dintotdeauna. Și la bine și la greu.

*

Toate imaginile au fost create de Samuel Bucket, un colectiv artistic din Toronto, născut pe un teren viran. Teatru al absurdului; un amestec de critică anti-socială, pierderi culturale alternative și mitologii fără vlagă. O critică artistică zăbălită, cultivată aleatoriu, prin intermediul colaborării în orb dintre Caroline Mosby și Michael Toke.

Traducere: Ioana Pelehatăi

Mai citește despre duș:
Am fost la singura baie publică din București și m-am ales cu o pneumonie
Cum mi-am curățat vaginul cu aburi
Oamenii din Indonezia petrec și fac baie alături de morții lor