O trupă din București mi-a arătat care este legătura dintre manelele românești și cele mexicane

Muzica este cel mai important mediu de exprimare și comunicare interumană. Fie că e bună sau proastă, muzica a legat dintotdeauna comunități separate, unele din zone geografice foarte îndepărtate. Așa se face că acest grup de băieți care se intitulează Trio Mercur a început să pună cumbia mexicană la petrecerile din București. Mai mult decât atât, băieții au descoperit o serie de asemănări între manelele din România și cele din Mexic.

Am vorbit cu Victor Stutz și cu Aurel Minulescu, doi dintre membrii trupei Trio Mercur, despre manelele de la noi versus manelele mexicane. Pe cei trei băieți îi poți vedea și asculta în formula SUPER Trio Mercur pe 21 septembrie la Club Control, în cadrul festivalului Outernational Days 3. O mostră audio găsești aici.

VICE: Care e povestea Trio Mercur? Cum a început proiectul?
Trio Mercur: Puneam cumbia la petreceri de mulți ani, dar în primăvara lui 2017 am găsit prin Sahel Sounds compilația de cumbia ¡Un Saludo! Mexican Soundsystem Cumbia in LA scoasă la Dutty Artz, în New York. Toate piesele fac parte din catalogul Discos barba azul, iar compilația e aleasă de Alexandra Lippman (DJ Xandão), o profă de antropologie la University of California, Los Angeles (UCLA). Am ascultat-o împreună și ne-a spart.

Pe lângă structura 4/4 și faptul că se cântă foarte mult pe ea însăși (vei auzi foarte des cuvântul cumbia în piesele cumbia), muzica asta nu prea are chestii previzibile; ți-o dă tot timpul pe melodie și tre’ să fii de piatră să nu dansezi atunci când se cântă. Ne-a plăcut și că seamănă cumva cu manelele. Am zis că trebuie să iasă petreceri mișto pe cumbia mexicană, așa că am făcut un trio. Am organizat petreceri prin oraș, am scris niște descrieri fanteziste despre cumbia, dragoste, libertate și lalele, ne-am făcut niște afișe cu fețele noastre și bebeluși (PET-uri) de Neumarkt. Cumbia hipsterească îi mai zice prin București.

De unde vine numele trupei?
Numele vine de la restaurantul Mercur din pasajul Academiei, lângă fostul Control. Era genul ăla de loc în care mahării vorbeau afaceri și toată lumea bea cu toată lumea, Columbo și trupa lui cântau manele, băgai o ciorbă, tăiai fumul cu cuțitul, luai o floare pentru o fată. Venea Doamna la tine la masă, o serveai cu o țigară și făceai deal-ul. Doamna era matroana localului, avea numai fete una și una. Cea mai tare era Flory, care intra cu homleși în bar și își dădea bluza jos; s-a tirat în Italia cu un tip, au făcut și copil. Mercurul s-a închis și el destul de repede.

Ce legătură și ce diferențe vedeți între manelele noastre și cele mexicane?
Atât manelele cât și cumbia sunt genuri muzicale cântate de sclavi din secolul 19; manelele sunt un produs al lăutăriei romilor, cumbia vine de la sclavii africani din Columbia. Ambele muzici sunt transnaționale; manelele pe Balcani, cumbia pe America Latină. Ambele tratează exilul. Trecutul ambelor e văzut de către mainstream ca ceva pur și autentic în comparație cu prezentul, care e o spurcăciune; aia nu e muzică.

Ambele sunt genuri de suflet pentru mase foarte mari de oameni proveniți din zone în care predomină sărăcia și ambele sunt ostracizate. Ambele produc superstaruri. Cumbia, spre deosebire de manele, este cântată în cadre mult mai mari, în petreceri de stradă care ajung des la zeci de mii de oameni, cu sisteme de sunet cărate de autocamioane.

Ambele sunt cu dedicații: la manele pentru barosanii cu bani din comunitate, la cumbia mai degrabă pentru prieteni și căpșunari. Ambele sunt profund hibridizate, de aici și refuzul pe care îl primesc de la mainstreamul nostalgic după un trecut pe care nu l-a trăit și după o autenticitate normativă.

Ambele au teme muzicale proprii, preluate la nesfârșit, și teme furate din alte muzici. La manele cred că predomină furăciunea, la cumbia temele proprii. Cumbia te bagă în transă și e pe universul afro-latin, manelele sunt pe arabi. Ca versuri, cumbia e mai poetică, manelele mai pe viața de zi cu zi.

De ce Mexic?
Pentru că este o muzică absolut străină de Europa. Dacă dabke, mehadette, mahraganat, kuduro sau câte-o cumbie mai reggaetonistă mai auzi pe la party, cumbia mexicană n-ai să auzi neam. Și e cam nasol, dacă stai să te gândești că asta e una dintre cele mai ascultate muzici în lumea latină. E o chestie că avem sangre caliente în noi, zic.

Ce înseamnă SUPER Trio Mercur?
E un aranjament special pregătit pentru Outernational Days 3. Dacă în mod obișnuit doar mixăm piese și le mai deranjăm cu câte-un freeze, aici vom avea un program special, live. Nu suntem încă hotărâți dacă să încercăm și o coregrafie nebună (cum au artiștii de cumbia), dar vom băga sigur sonidero style, cu dedicații la microfon. Vom face niște edituri live și poate invităm și-un acordeon pe improve. Dansul e cea mai importantă chestie la cumbia, și nu e un dans cu pași (ca la tango), e free style. N-ai să vezi (sper) cursuri de cumbia, cum n-ai să vezi nici de manele.