Cum a ușurat PSD, prin lege, viața infractorilor din România

Mai multe modificări importante ale Codului de procedură penală au fost aprobate aseară în Parlament de coaliția de guvernare PSD-ALDE, modificări care vor face mai ușoară viața celor care săvârșesc infracțiuni. Dacă vor trece și de președintele României (care are dreptul să le retrimită în Parlament o singură dată) și de Curtea Constituțională noile prevederi legale vor îngreuna efortul oamenilor din sistemul judiciar de a demasca rețele complexe de crimă organizată.

Care sunt cele mai importante modificări aduse de PSD-ALDE Codului de procedură penală?

Înregistrările făcute de procurori într-un dosar penal nu vor mai putea fi folosite într-o altă cauză, chiar dacă furnizează dovezi pentru noua infracțiune, dacă procurorul nu a cerut suplimentarea mandatului de supraveghere.

Ce înseamnă asta? Dacă, spre exemplu, un politician este ascultat cu mandat într-un dosar penal de corupție, iar în timpul ăsta se află că a săvârșit și alte infracțiuni, aceste dovezi nu pot fi folosite în cel de-al doilea caz atâta vreme cât procurorul nu a solicitat judecătorului mandat de supraveghere și pentru cea de-a doua infracțiune.

O altă modificare se referă la durata pentru care un procuror poate face cercetarea unei fapte.

Am întrebat-o pe experta anticorupție, Laura Ștefan, ce înseamnă acest lucru.

„Cea mai gravă modificare se referă la cercetarea in rem și in personam. Cercetarea in rem, adică a presupuselor infracțiuni, putea durea oricât, acum ea e limitată la un an și aici nu vorbim strict doar de infracțiuni de corupție, regula se dorește a fi aplicată oricărui tip de infracțiune, chiar și celor complexe de crimă organizată. În această fază de urmărire in rem, procurorul nu era obligat să prezinte suspectului nimic din ce investiga el.

Noile modificări te obligă însă să începi urmărirea penală in personam, imediat ce ai indicii temeinice.

Dacă într-o plângere, de pildă, victima indică și persoana care ar fi comis infracțiunea, iar procurorul are indicii temeinice, atunci procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală împotriva suspectului.

Odată începută urmărirea penală, legea te obligă să anunți suspectul și să îi prezinți toate probele administrate. Suspectul nu mai poate fi interceptat, filat, urmărit fără ca el să știe. Evident că din acel moment, spațiul de acțiune al procurorilor se restrânge”, mi-a explicat expertul anticorupție Laura Ștefan.

O altă schimbare importată se referă la confiscarea extinsă a averii, în ciuda faptului că acest principiu al confiscării averilor obținute ilicit a fost o cerință expresă a Uniunii Europene.

De altfel, politicienii români niciodată nu au arătat că încurajează acest principiu occidental al recuperării prejudiciilor de către stat.

Dovadă că directiva Parlamentului European privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană a fost transpusă în România cu o întârziere de câțiva ani.

Suspecții și inculpații vor putea participa la audierea martorilor.

Până acum doar avocatul lor putea să o facă. Întrebarea care se pune aici este dacă, într-un caz de violență spre exemplu, martorii nu s-ar putea simți intimidați de prezența suspecților?

Pesediștii doresc să golească de conținut și instituția reducerii pedepsei prin denunț.

Denunțul nu poate fi făcut decât în termen de 6 luni de la data faptei, pentru a putea fi folosit de denunțător la reducerea pedepsei sale.

Dacă judecătorii dintr-un complet nu semnează toți hotărârea, acesta poate fi motiv de revizuire a sentinței.

Această prevedere a fost interpretată de presă drept o măsură cu dedicație pentru Liviu Dragnea. Unul din magistrații care l-a condamnat pe șeful PSD la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul” nu a semnat hotărârea, ceea ce înseamnă că Dragnea poate ataca acum sentința primită.

Prin modificările care au fost votate noaptea asta, se va interzice acest lucru: dacă judecătorul nu mai poate semna hotărârea, se va relua procesul. Interesant, pentru procesele încheiate deja, cică se vor redeschide, inventându-se un caz de revizuire nemaiîntâlnit până acum.

Asta e cel puțin ciudat: numai legea penală mai favorabilă poate retroactiva, pe când restul legilor - cum e și cea de procedură penală în cauză - se pot aplica numai pentru viitor. O astfel de prostie juridică numai unor români le putea trece prin cap și sper ca ICCJ să conteste acest lucru la CCR’’, a scris judecătorul Cristi Danileț în social media.

Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore.

Alte modificări făcute Codului de procedură penală se referă la sintagma „suspiciune rezonabilă” care a fost înlocuită cu „indicii temeinice’’ și au apărut măsuri mult mai stricte în privința interceptărilor.

Nici în privința controversatelor legi ale justiției, trecute prin Parlament, anul trecut, cu același scandal public, lucrurile nu s-au terminat. Săptămâna viitoare, Florin Iordache se va întâlni cu membrii Comisiei de la Veneția, după ce președintele Klaus Iohannis a sesizat forul european pe modificările legislative. De altfel, delegația Comisiei de la Veneția va prezenta și un raport pe aceasta temă.

Care este justificarea PSD pentru modificarea Codului de procedură penală?

„Ne-am săturat de abuzuri. Am spus asta în programul de guvernare, că vrem să punem capăt abuzurilor, trebuie să aducem odată și odată normalitatea în România’’, a susținut președintele Comisiei speciale pentru legislația în domeniul justiției, Florin Iordache.

Interesant mai este faptul că ședința de plen a Camerei Deputaților unde s-au aprobat modificările Codului de procedură penală a fost condusă de Gabriel Vlase, pesedistul care a fost propus de Klaus Iohannis pentru șefia SIE.

Liberalii au anunțat că vor ataca la CCR „această eroare”, așadar mai există un filtru instituțional care se va pronunța pe aceste modificări.