Se relansează Electrecord, cea mai veche casă de discuri din România

Vinilul este probabil singurul suport de imprimare a sunetului care nu s-a demodat, așa cum s-a întâmplat cu banda de magnetofon, casetele audio și CD-urile. Cunoscătorii spun că vinilul redă cel mai pur sunet. Dar principalul motiv pentru care cred că a venit momentul să tragi milieul de pe pick-up este că Electrecord a anunțat că se reapucă de scos muzică pe discuri.

Astfel, la 22 de ani de la producția ultimului disc, cea mai longevivă casă de producție muzicală din România vrea să reintre pe piață cu celebrul simbol format dintr-o liră și un disc.

Directorul de dezvoltare al acestei companii vechi de 86 de ani, Florin Ciofică, mi-a spus că Electrecord va lansa, odată cu reluarea imprimării pe disc, și un radio și o cafenea.

El a spus că primul disc vinil ar putea fi Renașterea, un nou produs al grupului Phoenix.

În prezent, casa de discuri a digitalizat 20 mii de titluri, care reprezintă 20% din totalul imensei fonoteci arhivate de-a lungul a aproape un secol. Întreaga fonotecă va putea fi auzită în curând la noul post de radio pe care-l lansează Electrecord.

Casa de discuri Electrecord a fost înființată în 1932 de negustorul evreu Nathan Mischonzniki, care adus în București echipamente de producție muzicală second hand din Germania. Mischonzniki a pus pe picioare prima fabrică de plăci din Europa de Est, iar în 1934 a lansat primul disc presat în România - Orchestra Bănățeană „Luță Ioviță”.

În 1937, Mischonzniki a construit primul studio de înregistrări audio din țară, iar Maria Tănase și Gică Petrescu nu au mai fost nevoiți să facă naveta la Viena sau Berlin să imprime. La numai cinci ani de la producția primului disc, compania are un tiraj de peste 70 mii de plăci turnate pe an.

În 1948, în urma Legii Naționalizării a Republicii Populare Române, casa de discuri a fost confiscată de stat și a fuzionat cu studiourile și utilajele lăsate în urmă de Columbia Records.

În 1957, capacitatea de producție a casei a ajuns la un milion de discuri.

Zece ani mai târziu, Electrecord a început să imprime și pe casete audio. Până în 1980, casa de înregistrări ajunge la o capacitate de producție de șase milioane de discuri și 800 de mii de casete pe an.

Imediat după Revoluție, Electrecord a devenit societate pe acțiuni, cu un pachet majoritar aparținând statului, iar în 2003, angajații societătii au preluat pachetul majoritar de acţiuni.

Supranumită „Coloana sonoră a Românei”, fonoteca Electrecord este formată din aproximativ o sută de mii de titluri, cu producții muzicale, basme și povestiri. Pe plan muzical, practic, toată crema artiștilor români a colaborat cu Electrecord.

Printre ei se numără Romica Puceanu, Gabi Luncă, Dona Dumitru Siminică, Fărâmiță Lambru, Maria Tănase, Gică Petrescu, Phoenix, Iris, Sfinx, Compact, Aura Urziceanu, precum și mulți alți interpreți de muzică lăutărească, jazz, rock sau folk autohton.