Viața ilegală a grafferilor din Europa

Viața ilegală a grafferilor din Europa

Fotografiile astea sunt din tinerețea unui graffer retras care a ajuns chiar și-n România.
16.4.18

Mare parte din viața fotografului italian Marco Mendia s-a redus la intrat prin efracție și vandalizări. Înainte să devină propriul său șef și să-și facă studioul creativ din Milano, Mendia umbla cu tinerii grafferi care se foloseau de sistemul de metrouri europene ca locuri de joacă subterane ca să facă poze și să-și exerseze caligrafia. Până în 2015 a umblat prin tunele, de cele mai multe ori fără vreun incident.

Publicitate

A făcut parte din scena de graffiti încă de când avea 14 ani, dar când a împlinit 16 ani, Mendia a devenit mai interesat de locurile unice pe care le-a văzut decât să-și scrie numele pe pereți. „Fiecare loc are ceva special”, a zis pentru VICE. „În Viena, tunelurile sunt așa de curate și bine luminate, perfecte pentru graffiti și fotografie. Orașul lui preferat era Paris. „Îmi plac tunelurile din Paris. Îmi place forma lor. Sunt așa de mari. Ai o groază de spațiu acolo. Poți să o iei la stânga sau la dreapta. E incredibil. Și nu sunt distruse de Miamification.”

Mendia a fost arestat în 2015 în Milano, iar apoi în Paris când fotografia. „Când eram în închisoare, mi-am pierdut speranța pentru o clipă”, a zis el. „Când eram mai tânăr mă bucuram să scap de poliție. Odată ce am crescut a devenit mai puțin amuzant.” Acum are 28 de ani, iar câțiva dintre prietenii săi încă dau tag-uri. Alții au trecut la cariere în artă și lumea modei.

A decis să-și publice fotografiile ca să păstreze din nepăsarea din tinerețe și atmosfera de atunci, înainte ca lumea graffiti să fie dominată de Instagram. „Cândva, locurile aveau o aură secretoasă. Dar social media a schimbat jocul”, a zis el. „Oamenii încearcă să fure acum cel mai bun loc.” Un tunel închis de metrou sau o casă abandonată era un loc secret pe care-l știau doar prietenii apropiați. Acum grafferii merg cu toții în aceleași locuri pe care le găsesc în online. „Dintr-un punct de vedere al underground-ului, e mult mai rău acum”, a zis el. „Când poți să vezi tot, devine mainstream.”

Publicitate

Mai jos găsești câteva dintre cele mai bune fotografii ale lui Mendia. La câteva a adăugat și o descriere pentru context, dar nu au hashtag-uri sau filtre, și nici nu spune unde au fost făcute, așa că-s unice.

„Vreau să dedic interviul ăsta amicilor mei care au trecut prin cele mai bune și mai proaste momente din jocul graffiti-ului”, a adăugat Mendia. „AVIDO - 031, ZOOW24m și HERS & SANCHO. Cei mai buni prieteni din istorie."

Eram în Milano, la locul nostru de întâlnire. După ceva timp s-a instalat o cameră video fix acolo ca să ne prindă. Am mers noaptea să dăm niște linii și la câteva minute după ce am ajuns la un tren în tunel, am auzit o voce din difuzoare care ne spunea să plecăm. Înainte să plecăm, am găsit camera și am smuls-o. Odată ajunși într-un loc sigur, nu știam ce să facem cu ea. Cred că unul dintre noi a păstrat-o.

Polițistul arăta înspre mine și urla ceva de genul: O să-ți distrug camera! Eram cu o gașcă de prieteni în Barcelona care dădeau tag-uri toată ziua. Era vară, așa că zona era plină de oameni, majoritatea turiști. Cineva a chemat poliția, iar tipul ăsta a apărut pe un motoscuter și a venit la noi. Am fugit, dar când m-am uitat în urmă i-am făcut o poză. Doar după ce am auzit declanșatorul camerei mi-am dat seama ce se întâmplă. Atunci am reușit să nu pățesc nimic și să mă întorc și cu camera întreagă.

Am găsit câinele ăsta într-un loc din București în care erau lăsate toate vagoanele de metrou. Câinele avea nevoie de ajutor pentru că metroul îi rupsese un picior. Am avut grijă de el și i-am luat hrană de la supermarket. Ne-am relaxat acolo pentru o săptămână. Am dat unor gardieni niște bani, țigări și bere ca să ne lase înăuntru că ne facem de cap.

Urmărește-l pe Marco pe Instagram și pe Molto Studio.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.