FYI.

This story is over 5 years old.

Mediu

Oricât de mult pește ai lua din Obor, tot se aruncă o treime din tot peștele pescuit din lume

Având în vedere rata actuală a pescuitul excesiv, întregul continent african s-ar putea să fie nevoit să importe pește.
Ian Burke
Brooklyn, US
RM
translated by Raluca Miheșan
Fotografie de Julia Manzerova via Flickr

  

Se pare că termenul „prinde și eliberează” a căpătat o cu totul altă semnificație în industria alimentară globală din zilele noastre – și nu neapărat una bună. Conform unui raport recent întocmit de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), un procent alarmant de 35% dintre peștii prinși pentru consum nu sunt de fapt mâncați. De fapt, se pescuiește în exces în aproape un sfert dintre oceane, ceea ce este dăunător mai ales în zonele în curs de dezvoltare din lume, unde locuitorii depind în mare parte de consumul de pește pentru a supraviețui.

Publicitate

„Se pune prea multă presiune pe resursele marine”, a declarat luni pentru Reuters Manuel Barange, directorul FAO și al departamentului de acvacultură. „Avem nevoie de mult mai multă implicare din partea guvernelor pentru îmbunătățirea industriei piscicole.” Barange crede că întregul continent african va fi forțat să-și importe peștele în viitor, din cauza lipsei de susținere financiară, alimentării și aprovizionării cu pește.

Cauzele risipei de pește sunt erorile umane și refrigerarea deficitară, ambele rezultând în pește stricat, nepotrivit pentru consumul uman. În plus, anumiți pești sunt prea mici pentru a fi vânduți și alții fac parte din specii mai puțin dorite sau profitabile. Din păcate, peștii ăia nu sunt aruncați înapoi în ocean.

Raportul mai precizează și recordul consumului de pește – care este la fel de îngrozitor pe cât sună. Pe scurt, oamenii mănâncă pește mai mult ca niciodată, dar în același timp, mai mult de o treime dintre speciile pescuite pentru consum sunt irosite. Acvacultura sau piscicultura, cum mai este numită, este unul dintre vinovații creșterii recente a consumului global de pește. Totuși, în multe țări care se bazează pe acvacultură pentru a-și hrăni cetățenii, nu există reglementări sau legislații pentru această practică.

Unele companii și organizații de lobby precum The Better Fish și Love the Wild încep să investească în acvacultură sustenabilă într-un efort de a reduce risipa și impactul pisciculturii asupra mediului. Dar este important să ne amintim că peștele nu este singurul aliment irosit. Conform ReFED, risipa mondială de mâncare cuprinde aproximativ o treime din industria alimentară mondială. (În America, risipa de mâncare se ridică undeva la 218 miliarde de dolari anual). Și pe o planetă unde peste 10% din populație este flămândă, irosirea unei treimi din mâncarea disponibilă nu este un lucru rău – este de-a dreptul inacceptabil.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.