Fotografia asta e reală sau falsă?

După summitul G20 din Hamburg, Germania, o fotografie cu Putin aflat între liderii lumii a făcut valuri în online:

Susținătorilor lui Putin le-a plăcut că îl face pe liderul lor să pară în centrul atenției. Doar că, fotografia era falsă, și asta au demonstrat și niște jurnaliști care au verificat imaginea cu cele trase în același moment din alte unghiuri. Fără faza asta, părea destul de convingătoare și, conform unui studiu nou publicat luni, cel mai probabil oamenii nu și-ar fi putut da seama că e un fals. În vâltoarea asta de fake news, e o descoperire care arată cât de ușor putem fi păcăliți.

„E ca și cum ne-ai fi zis să-nchidem ochii și să ghicim dacă o imagine e falsă", mi-a zis Sophie Nightingale, o doctorandă la Universitatea Warwick și autoarea studiului.

Ca să testeze cât de puternice sunt detectoarele noastre de falsuri, Nightingale și colegii ei au creat un experiment în care au modificat intenționat niște fotografii sub diferite forme, de la scosul ridurilor, la nivelarea unei păduri, la mutarea unei umbre de așa manieră ca să fie în sensul opus celui în care e lumina din poză. (Poți încerca o versiune a testului aici.)

După care au făcut două teste cu peste 1 300 de participanți din online. Fiecărui individ i-au fost arătate zece imagini, care erau un mix de cadre modificate și nemodificate, și i-au cerut să spună dacă poza a fost sau nu schimbată în vreun fel. Au aflat că, în medie, oamenii pot să-și dea seama de fals în 66% din timp - e doar cu puțin mai bine decât 50%, pe care-l pot atinge dacă răspund la întâmplare.

„Am interpretat că nu e o abilitate chiar bună", mi-a zis Nightingale.

Cercetătorii le-au cerut participanților să arate unde a fost modificată imaginea și au descoperit că, chiar și când ne dăm seama că-i ceva în neregulă, nu știm clar unde să arătăm cu degetul. În medie, oamenii au găsit manipularea în 45% din timp.

Am făcut versiunea nouă a testului online și am obținut 80%, dar asta pentru că unele manipulări erau mult mai simplu de observat decât altele (spoiler: dacă vei vrea să faci testul, fă-o acum, înainte să citești mai departe).

Primele imagini au fost manipulate ca să schimbe copacii într-un mod deloc plauzibil - Nightingale a zis că uneori se mai întâmplă din greșeală când cei care modifică pozele se grăbesc - în timp ce următoarele au scos defectele, chestie pe care o luăm deja de bună în prezent.

Nightingale a venit cu câteva teorii pentru eșecul nostru la provocarea asta. A zis că oamenii sunt atât de inundați cu poze din toate direcțiile, încât nu mai ajung să stea mai mult pe o imagine. Ea a mai zis că asta se întâmplă pentru că, în istorie, imaginile erau greu de manipulat, iar istoria culturală te-a făcut să crezi că imagine = adevăr și e greu să scapi de asta acum, chiar și când știi că poți să modifici totul mult mai ușor.

Noua tehnologie le permite oamenilor să producă imagini și clipuri deloc realiste, ba chiar să bage vorbe în gura cuiva. Dacă noi nu suntem în stare nici măcar să detectăm chestii făcute în Photoshop, atunci ce vom face în era „fake news".

Ah, fotografia din deschidere? E falsă. Ți-ai dat seama?