Politică

De ce sunt periculoase schimbările pe care PSD vrea să le facă în activitatea magistraților

L-am întrebat pe judecătorul Cristi Danileț care sunt problemele pe care le vede la noua lege care reglementează activitatea procurorilor și judecătorilor.
12.12.17
Florin Iordache, șeful Comisiei juridice din Camera Deputaților, răspunde întrebărilor ziariștilor referitoare la noile legi pe justiție. Fotografie de Alexandru Dobre / Mediafax Foto


PSD modifică în acest moment mai multe legi de bază care guvernează sistemul de justiție din România. Una dintre legile importante dezbătute acum în Parlament este cea care reglementează activitatea procurorilor și judecătorilor, mai exact Legea 304/2004 (Legea privind organizarea judiciară).

Pentru a înțelege ce anume vrea să schimbe coaliția aflată la putere am parcurs documentul de lucru aflat la Comisia juridică din Camera Deputaților și i-am cerut un punct de vedere magistratului Cristi Danileț pe cele mai importante prevederi.

Publicitate

Prima observație făcută de Cristi Danileț este aceea că oamenii puterii nu au explicat clar ce anume vizează în aceste modificări.

„Aceste modificări, în lipsa unei expuneri de motive clar argumentată, nu sunt decât niște pași mărunți pentru alte schimbări. Se va umbla la Codul Penal pentru a se introduce tot felul de influențe politice, pentru a lega politicul de cariera judecătorilor și procurorilor. Și ce este mai interesant este că aceste modificări vin din partea celor care reclamau treaba asta pe vremea lui Traian Băsescu”, spune Cristi Danileț.

Guvernul vrea să subordoneze procurorii Ministerului Justiției

Prima prevedere pe care trebuie să o comentăm se referă la statului procurorilor, mai exact al Ministerului Public. Astfel formularea din textul legii este următoarea:

„Ministerul Public îşi exercită atribuțiile sub autoritatea ministrului Justiției, prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.”

Citește și: De ce vrea PSD să înființeze o nouă instituție care să ancheteze judecătorii și procurorii

Ministerul Public este, în prezent, autoritatea judecătorească și își exercită atribuțiile prin procurori, care activează în parchete. Ei bine, puterea vrea ca Ministerul Public să fie subordonat Ministerului Justiției.

Primul pericol al acestei prevederi este că s-ar legaliza un control politic asupra procurorilor. Nu e prima dată când procurorii ar fi subordonați ministrului Justiției. S-a mai întâmplat pe vremea lui Ion Iliescu, când activitatea procurorilor era reglementată de Legea 92/1992.

Publicitate

Problema la textul pe care pesediștii vor să-l bage acum în lege este că nimeni nu definește ce înseamnă cuvântul „autoritate”.

„Nimeni nu definește ce înseamnă noțiunea de autoritate. Cum își va exercita Ministerul de Justiție această autoritate? Nu există nicio rațiune în acest sens în expunerea de motive. Ministerul Public e independent, dar procurorii sunt subordonați. Ce înseamnă asta, nimeni nu știe!”, mi-a spus Cristi Danileț.

Cine înfăptuiește justiția?

În acest moment, în forma actuală a Legii privind organizarea judiciară 304/2004 spune în felul următor:
„Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți.”

Citește și: Am întrebat un expert de ce e periculoasă noua lege anti-ONG-uri a PSD

Și Constituția are prevederi clare în acest sens și anume că justiția se înfăptuiește în numele legii, că este unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți. Legea 304/2004 mai spune că justiția se realizează prin instanțele judecătorești: Înalta Curte de Casație și Justiție, curți de apel, tribunale, tribunale specializate, instanțe militare și judecători.

Într-unul din amendamentele luate în discuție în comisia parlamentară se precizează explicit că doar judecătorul poate înfăptui justiția. La prima vedere pare logic, dar prevederea are totuși o scăpare.

„Constituția lasă, în prezent, posibilitatea ca unele fapte, mai mărunte, să fie rezolvate de funcționari judiciari. Este o practică întâlnită în Germania și Austria ca ele să fie soluționate de un rechtspfleger (funcționar). La noi, le-ar mai lua judecătorilor, de pe cap, anumite procese”, spune Cristi Danileț.

Publicitate

Activitatea procurorilor și judecătorilor din timpul unui proces va fi publică

O altă prevedere controversată este următoarea:

„Toate procedurile judiciare şi actele privind administrarea justiţiei, precum si actele privind colaborarea dintre orice institutie si autoritate cu institutiile autoritatii judecatoresti, sunt de interes public. Încheierile, hotărârile, deciziile și orice alt act emis de instanță într-o ședință publică sunt informații de interes public, iar liberul acces la acestea este garantat.”

„Să spunem că cineva este anchetat pentru un posibil viol, dar dosarul este clasat din lipsă de probe, iar acel om este nevinovat. În spațiul public, acelui individ i se va crea imaginea de infractor, chiar dacă el pur și simplu nu a săvârșit nimic, fără să i se respecte dreptul la demnitate și prezumpția de nevinovăție. Acel om poate avea pentru totdeauna eticheta de infractor”, explică Cristi Danileț care ar fi problema cu acest text de lege.

Tribunalele militare vor fi desființate

O altă propunere vizează eliminarea instanțelor militare.

Aici am remarcat o inconsistență legislativă, pentru că, mai jos, în lista amendamentelor, am văzut că secția specială de anchetare a magistaților va avea rolul de a-i urmări și pe cei de la tribunalele și parchetele militare. Păi, ori se desființează, ori nu se desființează?

„Din momentul în care contingentul armatei a început să se diminueze iar polițiștii au fost demilitarizati, tribunalele și parchetele militare și-au pierdut din obiectul activității. Nu mai au atât de multe dosare în lucru, cel mult nou-zece dosare pe om într-un an. Or, eu cred că ele trebuie desființate”, explică magistratul.

Publicitate


Magistrații vor fi investigați de o secție specială

„Ministrul Justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.”

Citește și: Mesajele celor 10 000 de oameni care au protestat ca România să nu devină țara nimănui

Parchetele unde activează procurorii funcționează pe lângă instanțele de judecată care conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală. PSD și ALDE, însă, doresc să existe o secție specială care să-i investigheze pe procurori.

În doctrina juridică, procurorul este liber să prezinte în instanță, în funcție de probe, concluziile pe care le consideră întemeiate. Dacă el va fi anchetat pentru concluziile sale asta înseamnă că înfăptuirea justiției va fi viciată iar procurorii vor fi tot timpul sub spectrul amenințării că, din cauza modului în care instrumentează un caz, ar putea ajunge să răspundă patrimonial.

Și asta pentru că, în statutul magistraților, Comisia condusă de Florin Iordache a specificat obligativitatea statului de a se îndrepta patrimonial împotriva unui procuror.

Publicitate

În plus, amendamentul creează senzația că doar sistemul judiciar este singura cauză a fenomenului corupției, deși raportul de monitorizare pe justiție a Comisiei Europene (MCV) susține că România ar trebui să combată și corupția la nivel înalt, și pe cea cu privire la fondurile UE și pe cea cu privire la achizițiile publice. Direcția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați ar începe să funcţioneze în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Procurorul superior ierarhic va putea să-l cenzureze pe procurorul de caz

„Controlul ierarhic al parchetelor nu poate aduce atingere principiului independenței procurorului”, sună o altă prevedere din noul text de lege.

Nici în Legea 303/2004 și nici în Constituție nu există o subordonare ierarhică a parchetelor, dar există o subordonare a activității procurorului față de procurorul ierarhic. Adică el are doar controlul asupra actelor, să vadă dacă sunt temeinic încheiate sau nu. Înainte de 2004, procurorul ierarhic putea lua dosarele în orice moment și le pasa de la un procuror la altul sau venea în birou și dicta soluția dintr-un caz.

„Procurorii sunt independenți față de alte instituții ale statului. Într-adevăr, șeful ierarhic are un control pe acte. Înainte să intre această lege în vigoare, procurorul superior ierarhic avea puterea să mute un dosar de la un procuror la celălalt în timpul cazului sau venea în birou și dicta soluția. Acum sunt proceduri, este greu să se mai practice asta. Numai in cazurile permise de Codul de Procedură Penală procururul șef poate inteveni într-un dosar, doar scris și motivat”, declară Cristi Danileț.