În rubrica asta săptămânală analizăm declarațiile oamenilor politici. Invitați permanenți sunt experții în administrație publică și legislație de la primul site de fact-checking din România - Factual (gestionat de organizația civică Funky Citizens), și compania de cercetare a comportamentului uman, Human Behavior, care analizează în softul Facereader reacțiile și expresiile faciale ale aleșilor.

Săptămâna asta, la emisiunea „Jurnalul de Seară", de la Digi 24, a avut loc prima dezbatere din această campanie electorală, între trei dintre favoriții pentru primăria Bucureștiului: Gabriela Firea, Robert Turcescu și Nicușor Dan.

Pe parcursul emisiunii, au fost abordate mai multe teme, printre care cele mai importante au fost spitalele, transportul în comun, clădirile cu risc seismic sau termoficarea din București. Am vrut să vedem cât de bine și-au făcut temele candidații, așa că am analizat afirmațiile lor din timpul emisiunii. N-am fost foarte impresionați.

Spre exemplu, în timpul dezbaterii despre clădirile cu risc seismic, candidații au pasat energic, de la unul la altul, cifre care nu prea au legătură cu realitatea:

Gabriela Firea:

Robert Turcescu:

Nicușor Dan:

Verificare: Dacă ne uităm la datele disponibile pe [siteul Primăriei](http://pmb.ro/servicii/alteinformatii/listaimobilelorexp/docs/Listai<span id=), există patru clase de risc seismic:

Mai avem 1584 de clădiri expertizate și încadrate în categorii de urgență, însă neîncadrate în clasa de risc seismic corespunzătoare, respectiv 145 de clădiri expertizate și neîncadrate în categorii de urgență sau clase de risc seismic - adică un total de 1729 clădiri; toate acestea au fost expertizate între anii 1991 și 1997. Expertize s-au realizat însă în mod constant din 1991 până inclusiv în 2016.

În ceea ce privește numărul clădirilor consolidate, conform datelor de pe site-ul Primăriei, există 75 de astfel de clădiri, cifră apropiată de cea avansată de Nicușor Dan (73). Pe lângă diferențele existente între cifrele lansate de candidați și cele din datele oficiale, se mai face confuzie între concepte și moduri de încadrare în diverse clase de risc. Candidații n-au fost însă insuficient pregătiți doar pe această temă.

Gabriela Firea:

„Mai există în București încă două mari probleme în sistemul de sănătate, și anume spitalul Gomoiu și spitalul Foișor, două unități spitalicești care au avut finanțare de la PMB, iar Foișor și fonduri europene. Din cauza unor neînțelegeri, și fără să arunc vina neapărat pe cineva, dar ceea ce s-a întâmplat chiar după plecarea domnului Oprescu din Primărie este impardonabil, aceste spitale, Gomoiu de copii și Foișor pentru traumatisme, ar fi trebuit să fie deja deschise pentru bucureștenii care sunt în nevoie. Iar ele sunt acum blocate din cauza, repet, a neprofesionalismului care, din păcate, persistă în Primăria Generală a Capitalei. Iar în ceea ce privește banii pentru Foișor, aproape 17 milioane lei din fonduri europene, se pierde această finanțare, iar spitalul va trebui să fie finalizat din fondurile Primăriei".

Ambele spitale au beneficat de fonduri europene, nu doar Foișor, așa cum afirmă Gabriela Firea. Valoarea totală a proiectelor a fost de 32 845 138,75, aprobate de Consiliul General al Municipiului București în 30.06.2010 (spitalul Foișor) și în 17.09.2010 (spitalul Gomoiu))

Verificare: Într-adevăr, aceste fonduri europene s-ar putea pierde, dacă până la data de 30 iunie 2016 lucrările nu vor fi terminate. Dar până atunci nu știm exact cât se va pierde și ce anume consideră Gabriela Firea pierdere. Există două scenarii în această privință:

Scenariul A : Se pierde suma totală de 19 378 614 lei, dacă lucrările se finalizează până la 30 iunie, pentru că nu au fost finalizate înainte de termenul limită de 31 decembrie 2015 (aproximativ 2 533 000 lei la spitalul Gomoiu și 16 845 614 lei la spitalul Foișor)

Scenariul B : Se pierde suma totală de 37 981 743,15, dacă nu sunt finalizate lucrările până atunci poate fi pierdută și suma deja executată din fonduri europene - la valoarea proiectelor la care se adaugă plățile efectuate în valoare de 5 136 604,40 lei.

Candidatul Nicușor Dan a declarat, adresându-se Gabrielei Firea: „Ați avut majoritatea în Consiliul General trei ani și jumătate". Gabriela Firea îi răspunde spunând "noi avem 18 consilieri municipali din 55, dacă asta înseamnă majoritate (…)", moment în care Nicușor Dan revine și precizează "ați avut majoritatea cu USL și ați continuat s-o aveți sub primarul Oprescu timp de trei ani și jumătate".

Verificare: Hai să vedem cum a stat de fapt situația. Pe site-ul Primăriei găsim structura actuală a CGMB:

Membrii CGMB sunt aleși pe liste de partid, demisia unui consilier de la un partid duce la înlocuirea sa cu un consilier de la același partid, iar dacă un consilier renunță la sprijinul politic al partidului său devine independent. În acest moment, niciun partid nu deține majoritatea în CGMB și nici nu avea cum să dețină majoritatea în perioda iunie 2012 - prezent. Iar în ceea ce privește majoritatea deținută de USL - această alianță politică s-a destrămat în februarie 2014, deci nu putea fi vorba de trei ani și jumătate, cât mai degrabă de puțin sub doi ani.

Candidatul Robert Turcescu a declarat că „Zăcem de ani de zile, de 27 de ani, cu mizeria aceea în centrul Capitalei numită Casa Radio, dar nu ne-a trecut prin cap, sau nu le-a trecut prin cap celor ce au adminstrat Bucureștiul să facă acolo eventual un spital multidisciplinar, regional (…)".

Verificare: În anul 2013, senatorul Valeriu Todirașcu a adresat o întrebare Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - mai exact viceprim-ministrului Liviu Dragnea, referitoare la situația clădirii „Casa Radio". Răspunsul este foarte lămuritor: Casa Radio se află în proprietatea statului (MDRAP) și este concesionat pentru 49 de ani unei firme private printr-un parteneriat public-privat, în urma căruia ar trebui să se dezvolte un ansamblu imobiliar.

Primarul (indiferent care ar fi acela) nu are astfel nicio atribuție în ceea ce privește stabilirea unei alte destinații pentru clădirea respectivă, nefiind în proprietatea Primăriei. Pe de altă parte, chiar dacă, teoretic, s-ar ajunge la un acord de principiu între Primărie și ministerul de resort, proprietatea respectivă este subiectului unui contract, a cărui reziliere ar putea presupune penalități în clauzele sale, respectiv ar fi nevoie de arbitraj la o curte internațională - alte situații asupra cărora administrația locală nu are nicio influență.

Ce analizăm: Emoțiile și reacțiile candidaților care au participat la dezbatere.

Prima emoție a Gabrielei Firea este „dezgustul", atunci când candidatul PSD răspunde la întrebarea despre criza dezinfectanților. Pe parcursul emisiunii, cele mai frecvente emoții care apar sunt cele de „surprindere" și „fericire", semn că Gabriela Firea este, în general, mulțumită de ea însăși.

Primul subiect care îi atrage o emoție puternică lui Nicușor Dan e accesarea Fondurilor Europene. „Frica" se remarcă în această parte a interviului. Emoția dominantă care se observă pe parcursul emisiunii la Nicușor Dan rămâne „dezgustul", mai ales în momentele în care se contrazice cu adversarii săi.

Emoția e alternată de alte microexpresii, precum „furia", „surprinderea" sau „fericirea". Dezgustul lui Nicușor Dan atinge punctul maxim de intensitate atunci când are un schimb de replici cu Robert Turcescu. Spre sfârșitul emisiunii, Nicușor Dan devine furios de-a dreptul, iar „furia" atinge punctul de intensitate maximă în momentul în care afirmă că vrea „să schimbe modul de a face politică".

Atunci când Robert Turcescu vorbește despre primarul și omul de afaceri Robert Negoiță și despre datoriile pe care acesta le are la ANAF, se evidențiază emoția „tristețe", care atinge aproape pragul maxim. Furia atinge și ea cote imense când Turcescu e în discuții contradictorii cu Gabriela Firea și îi amintește psd-istei că s-a început urmărirea penală a lui Titus Corlățean, în dosarul din campania electorală prezidențială, condusă chiar de actuala candidată la primăria Bucureștiului.

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe din campanie:
Sondajele în care conduc candidații penali îți arată cât de masochiști sunt românii
Candidații la primăria Bucureştiului îți arată că orașul ăsta n-are nicio șansă
Care-s candidații la Primărie care se folosesc de Dumnezeu ca să facă politică