Cum afectează ACTA Dexonline.ro?

Cum multă lume crede (greșit) că protestul anti ACTA este unul al tinerilor care vor să downlodeze filme și muzică gratis de pe internet, ne-am gândit să intervievăm actorii principali care ar fi afectați de acest tratat în caz de ratificare.

Dexonline.ro există de 11 ani și are în jur de 1,7 milioane de vizitatori unici lunar. Până acum au uplodat 13 dicționare complete și alte circa 20 în proporție mai mică. De-a lungul anilor s-au perindat mulți voluntari prin echipă, dar în prezent, cea activă este formată din șapte oameni: doi moderatori ai conținutului, doi voluntari care introduc definiții, un activist pe Facebook, după cum se intitulează el și doi programatori. Unul dintre aceștia este Cătălin Frâncu, fondatorul site-ului pe care noi aici la VICE îl accesăm de zeci de ori zilnic.

E nevoie de copyright pe Internet?

În mod cert da, dar sub o formă mai permisivă decât astăzi. La origini, copyright-ul „încurajara oamenii erudiți să compună și să scrie cărți utile” (Marea Britanie, 1710) sau să „promoveze progresul științei și al artelor utile” (Constituția SUA 1787). Indivizii renunțau la dreptul de a multiplica o operă de artă pentru binele mai mare al societății. Oricum, copierea cărților era o activitate industrială, de aceea copyrightul era un regulament pentru agenții economici.

Cum s-a schimbat asta în ultimii 50 de ani?

Radical. Copierea a devenit o activitate de masă, instantanee. Omul ar vrea să-și recapete dreptul de a reproduce și disemina informații, dar i se cere să renunțe la o libertate pe care acum chiar o poate exercita. Copyrightul în forma lui actuală s-a întors împotriva maselor și face societății mai mult rău decât bine.

Ca de exemplu?

În România, durata drepturilor de autor este de 70 de ani după moartea autorului, ceea ce este o aberție. Ne-am îndepărtat complet de la scopul inițial, cel de a încuraja progresul și artele pentru binele societății. Îmbogățirea deținătorilor de copyright trebuie să fie un scop secundar, pentru a-i determina să creeze. Când autorii originali își cedează drepturile unor samsari (edituri, trusturi de distribuție), copyrightul ar trebui redus la maxim 20 de ani.

Ce e de făcut?

Consultarea societății pentru cristalizarea unei noi legi a copyright-ului în epoca digitală. De exemplu, copierea textuală pentru scopuri necomerciale trebuie permisă. Este la latitudinea autorului dacă încuviințează modificarea și/sau redistribuirea modificată a operei sale. A-ți publica opera înseamnă, a priori, a o expune copierii și orice îngrădire a acestui drept trebuie să aibă un motiv bine întemeiat. În loc de asta, asociațiile distribuitorilor de muzică și filme cumpără guverne și negociază tratate secrete pentru creșterea duratei dreptului de autor și pentru pedepsirea aspră a tuturor celor care încalcă o lege anacronică.

E ACTA ceva necesar?

Nu. Copyrightul are deja putere mult prea mare. Iar ea trebuie redusă, nu mărită.

Cum ar afecta ACTA Dexonline?

Dacă ACTA intră în vigoare, furnizorul de internet va fi responsabil de conținutul unui site și va fi obligat să-l închidă, să spunem, la solicitarea unei edituri, pentru a-și salva pielea. Asta pe baza unor simple suspiciuni, fără ca vina să fie dovedită și fără să ne putem apăra în tribunal. Este o anulare a statului de drept. Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, numește chestia asta „privatizarea aplicării legii” - un rău universal cu ramificații infinite. De exemplu, noi preluăm textual definiții din dicționare de prestigiu, dar ce se întâmplă dacă, în urma unui bug, un utilizator reușește să păcălească sistemul de moderare și să încarce pe site orice text dorește? Pedeapsa pentru această greșeală este disproporționat de mare; e o sabie a lui Damocles.

Cine deține drepturile de autor pentru dicționarele de pe Dexonline?

Situația este diferită de la un dicționar la altul. Cele suficient de vechi au ieșit de sub incidența copyrightului. Pentru o parte avem acordul editurilor care dețin drepturile. Pentru altele nu, dar folosim suficient de puține definiții ca să intrăm sub incidența art. 33 lit. b) din legea dreptului de autor, privind reproducerea pentru informare și cercetare.

O situație specială o au dicționarele publicate de Academia Română, care au fost produse cu bani publici, dar drepturile au fost cedate unor edituri particulare, ceea ce ni se pare strigător la cer. Operele produse cu bani publici trebuie să stea în domeniul public.

De ce voluntarii Dexonline muncesc gratis, iar alții sunt în stare să încalce drepturi fundamentale ale omului pentru bani din drepturi de autor?

Unul dintre sloganele de propagandă ale susținătorilor ACTA este „dacă autorii nu sunt plătiți copios, ei nu vor mai fi motivați să creeze”, ceea ce este o prostie. Oamenii creează din multe alte motive: instinctul creator, dorința de a dobândi imortalitatea, de a cuceri inima cuiva. Reputația este o monedă de schimb extraordinar de puternică.

De ce este important să se afle aceste dicționare online?

Pentru ușurința accesului la limba română, care este o componentă importantă a culturii și a identității noastre.

Ce e mai important, dreptul celui care a scris definiția sau dreptul la informare?

O componentă a copyright-ului este dreptul autorului de a-i fi recunoscută paternitatea definiției. Niciodată nu publicăm o definiție fără a specifica dicționarul din care provine. Altă componentă este dreptul deținătorului de a decide cine poate copia și adapta opera sa. În cazul definițiilor, noi credem că acest drept nu ar trebui să se aplice. Confom art. 9 lit. f) din Legea dreptului de autor, simplele fapte și date nu pot beneficia de protecția dreptului de autor.

Citeşte şi: 

Europa urăşte ACTA

VOX POP: Ce cred sătenii din Motru despre ACTA?

STOP ACTA. Fotografii de la Cluj

STOP ACTA. Mai Utilizaţi Internet Explorer?

STOP ACTA. Piaţa Universităţii a fost tăguită

„Vreau să cred că Parlamentul European poate opri ACTA“- Amelia Andersdotter, piratul din Parlamentul European