Cum funcţionează lumea viselor lucide

„Odată am făcut o orgie cu Angelina Jolie, Beyonce şi Marilyn Monroe," mi-a mărturisit John. „Brad Pitt era şi el acolo, dar doar ca să filmeze".

Îl abordasem la întâmplare pe profesorul trecut de prima tinereţe în New Orleans, pentru un proiect în care colecţionez vise din toată lumea. John era diferit de majoritatea subiecţilor mei: De la o vârstă fragedă, a fost capabil să se „trezească" în vise şi să le controleze conţinutul cu o omnipotenţă aproape dumnezeiască. Câteva din activităţile lui preferate, în afară de sex, includ zborul, lupta împotriva teroriştilor şi discuţiile cu taică-su care a murit acum câţiva ani. Viaţa lui de zi cu zi din sălile de clasă „nu poate să concureze cu aşa ceva", a recunoscut.

Studiile recente au arătat că undeva între 47 şi 82 la sută din populaţie a trecut măcar o dată printr-un vis lucid. Pentru majoritatea indivizilor ăstora, luciditatea e rară şi trecătoare, dar psihologul Joe Green insistă că nu trebuie să fie. Terapeutul pretinde că luciditatea e o îndeletnicire ce se poate învăţa şi perfecţiona. E un talent pe care Green l-a folosit cu succes timp de zeci de ani în exerciţiile lui terapeutice. Mi-a spus într-un interviu că, „dacă oamenii sunt motivaţi, aprope oricine poate să aibă un vis lucid."

Hotărât să descopăr pe pielea mea, am cumpărat cartea A Field Guide to Lucid Dreaming – un compediu al tehnicilor de luciditate. Într-o săptămînă am avut primul vis cu adevărat lucid din viaţa mea. A ţinut mai puţin de un minut, dar a fost ameţitor. Am sorbit din ceea ce părea un fel de iluminare budistă, o transcendenţă totală a realităţii.

O lună mai târziu eram la masă cu autorul Field Guide, Jared Zeizel, într-o cafenea din Hollywood. Voiam să aflu mai multe despre cum să-mi folosesc puterea cea nouă. Desigur, am început interviul cu privirea în pământ şi o atingere a mâinii – un test simplu, menit să determine dacă visam sau nu.

VICE: Cum poate cineva să înveţe să viseze lucid?
Jared Zeizel: Păi, primul lucru pe care îl spun mereu oamenilor este să-şi noteze visele în fiecare dimineaţă. După un timp o să incepi să observi un tipar. Poate visezi des ceasuri, spre exemplu. Dacă e aşa, atunci întreabă-te de fiecare dată când vezi un ceas în lumea reală „Oare visezi?" Se numeşte analiză de verificare a realităţii şi dacă o faci de multe ori în timpul zilei, o să începi să-ţi antrenezi mintea. Într-un final o să-ncepi să-ţi pui întrebarea asta în lumea viselor şi vei începe să visezi lucid.

Ce fel de analize de verificare faci?
Am mai multe metode. În liceu visam o grămadă de zombie, aşa că în timpul zilei repetam visele în minte şi mi-am dat seama că atunci când văd un zombie înseamnă cel mai probabil că visez.

Ce alte metode foloseşti?
Fac multe lucruri bazate pe loc. E foarte normal să-ţi visezi casa actuală sau cea în care ai copilărit. Aşa că, de fiecare dată când intru în casă, mă întreb: „Oare visez?" Ăsta a devenit un mecanism obişnuit de declanşare. Mai sunt şi scenariile post-apocaliptice. Dacă vad ceva asemănător, imediat fac o analiză de verificare a realităţii.

După ce devin lucid, una dintre problemele pe care le am este că mă entuziasmez prea tare şi asta mă trezeşte. Ai vreun sfat?
Din nu ştiu ce motiv, am descoperit că rotitul în cerc ajută să te menţii în vis. Încă un lucru pe care-mi place să-l fac e să găsesc ceva tangibil şi să mă concentrez pe senzaţia pe care mi-o dă. De multe ori îmi folosesc mâinile. Îmi apăs palma cu degetele şi simt cum imi străpung carnea şi ies pe partea cealaltă. E o senzaţie foarte bizară. Practic trebuie să faci tot ce poţi să-ţi stăpâneşti entuziasmul. Poţi să faci o pauză ca să te concentrezi pe respiraţie sau doar să numeri înapoi de la zece.

Odată ce eşti stăpân pe vis, ce-ţi place să faci?
Uneori îmi place să-mi invoc alter-egoul diabolic, Jared cel Întunecat, cu care mă conversez. Ador să zbor. Sexul e distractiv întotdeauna. Deseori, continui firul narativ al visului în desfăşurare ca şi când aş fi într-un joc video. Uneori îmi place să găsesc o livadă în care copacii au tot felul de fructe imaginare care sunt mai bune şi mai dulci decât orice altceva am gustat în toată viaţa mea.

E uimitor cum mintea e capabilă să genereze plăcere şi perfecţiune ce depăşesc orice altceva din lumea reală.
Ăsta e un mod grozav de a privi lucrurile.

Sexul în vis pare a fi un alt exemplu. Poţi să-mi spui mai multe despre cum funcţionează?
Lasă-ma să încep prin a spune că n-am întâlnit niciun visător lucid care să nu fi făcut sex cu vreun personaj imaginar. Sexul şi zborul sunt probabil activităţile întâlnite cel mai des. Cred că n-ar trebui să existe nicio ruşine în asta, dar cred că e important să conştientizezi că personajele astea din vis sunt reprezentări ale fragmentelor din tine.

Ce implicaţii are asta pentru tine?
Ei bine, îmi place să stau de vorbă cu personajele din vis înainte sau după actul sexual.

Cum merge conversaţia de obicei?
Am realizat că de multe ori personajele din vis sunt foarte deschise în legătură cu sexul. Dar uneori par mai detaşate de tine. Le ceri să facă sex şi ele dau din uneri şi zic ceva ca „Mi-e indiferent." Uneori nici n-au chef. Asta te face să te gândeşti dacă ar trebui sau nu nu să-ţi violezi personajele din vis. Cred că există un argument care spune că e totul în mintea ta şi că nu faci rău nimănui. Dar cred totuşi că dacă visezi lucid ca să-ţi explorezi sinele, ar trebui să faci o pauză şi să te întrebi dacă vrei cu adevărat să-ţi agresezi psihicul.

Deci cine sunt oamenii ăştia, cunoştinţe, celebrităţi, oameni pe care nu i-ai mai văzut vreodată?
Pot fi toate aceste lucruri. Celebrităţile sunt întâlnite frecvent. Există tot felul de fantezii cu ele. Şi cred că mai pot reprezenta altceva în subconştientul nostru, fie aspiraţie sau respectul de sine. Singurul mod prin care m-aş combina cu o vedetă în lumea reală ar fi dacă aş avea un success uriaş. Aşa că, dacă te combini cu ele în vis, asta poate să-ţi confirme statutul.

Ai creat vreo legătură memorabilă cu o celebritate?
Cele mai memorabile relaţii pe care le-am avut în vis cu personaje tind să fie cele cu îndrumători recurenţi de vise. Dar alea nu au fost relaţii de natură sexuală. Dacă mă întorc la toată chestia cu Jared cel Întunecat, am avut vise în care el încerca să ma convingă să fac sex cu îndrumătorul de vis, lucru care mi se părea totuşi lipsit de respect.

Cine era îndrumătorul?
E o femeie pe la 40 de ani care îmi e ca o prietenă de demult sau poate dintr-o viaţă anterioară. E îmbrăcată de parcă ar fi din anii 1700. Şi mereu pare să mă ajute sau să-mi dea sfaturi criptice.

Ce alţi îndrumători ai?
Recent am început să tot văd un urs uriaş. E bătrân, foarte grizonat şi blana lui e gri cu o nuanţă movulie. Apare de-obicei când e haos. Văd ursul, îl urmăresc şi el mă conduce spre un loc mai calm.

Deci e clar că poţi să legi prietenii importante cu personaje din vis. Te-ai îndrăgostit vreodată de unul?
Probabil de câteva ori pe ani mă îndrăgostesc de cineva sau ceva în vis. Când te trezeşi simţi în continuare toate sentimentele alea pentru chestia asta care există doar în lumea viselor.

Mi s-a întâmplat şi mie de câteva ori. Şi ce mi se pare fascinant e că practic te-ai îndrăgostit de o parte din tine, nu? Asta sugerează că suntem nişte fiinţe complete, capabile de a genera toată dragostea de care avem nevoie. Dar din cauza unor defecte de design, pur şi simplu nu putem să o accesăm fără un intermediar.
Ador ideea asta că visele sunt o reflecţie a noastră în oglindă. Când te uiţi la suprafaţă, totul pare separat de tine, dar în realitate tu eşti tot ce vezi. Actul de separare poate fi benefic pentru schimbările pozitive din interiorul tău. Am realizat asta prin Jared cel Întunecat. El îşi însuşeşte caracteristicile mele întunecate, iar eu devin în esenţă Jared cel Luminat. Şi chiar pot să simt diferenţa dintre noi.

Asta mă duce cu gândul la o altă întrebare interesantă. În multe dintre visele pe care le-am adunat, oamenii par să aibă un concept scăzut de moralitate convenţională. Crezi că persoana pe care o întruchipezi în vis e aceeaşi cu aia din momentul în care eşti treaz?
Da, când mă gândesc la toate lucrurile rele sau oribile pe care le-am făcut în vise, cu siguranţă n-au acelaşi impact negativ pe care l-ar avea în lumea asta. Îmi aduc aminte de un vis în care un tip ne ataca pe mine şi pe prietena mea. Era un tip masiv de vreo doi metri jumate. În orice caz, am devenit lucid şi pentru că era un vis, am reuşit să-mi fac lovitura mult mai puternică şi l-am bătut. La un moment dat era pe jos şi plângea. Când m-am trezit m-am simţit foarte prost din cauza asta, lucru interesant pentru că el ne atacase, iar eu cu siguranţă nu mă simţisem prost în vis. Şi-a cerut-o.

Păi dacă toate personajele din visul tău sunt tu, poate îi simţeai tristeţea tipului.
Adevărat, în momentul în care am revenit în lumea asta, în loc să fim entităţi separate, ne-am întors la un loc.

E ceva ce ţi-ai dorit dintotdeauna să încerci într-un vis lucid, dar n-ai făcut până acum?
Thomas Peisel, unul din autorii cărţii, se transformă întotdeauna în diverse animale. Se transformă într-un jaguar sau un lup şi poate simţi cum fuge mai întâi în două picioare, după care se transformă încet până ajunge la patru. E capabil să alerge mult mai rapid cu patru picioare în loc de două. Adoră chestia asta. Se mai transformă şi în păsări. Cred că mi-aş dori să aprofundez asta.

De când m-am apucat să fac reportaje despre cercetările din domeniul psihedelic, am fost fascinat de stările mistice de cunoştinţă. Oamenii au spus că atunci când fumează ţigări în vis simt c-o fac ca în viaţa reală. Mă întreb dacă e la fel şi cu drogurile. Ai avut vreo experienţă de genu'?
Am fumat nişte iarbă într-un vis lucid odată. Eram cu Thomas şi pur şi simplu pluteam pe nori, atingeam vârfurile copacilor şi pasam jointul de la unul la altul. Era foarte relaxant. Am auzit de alţi oameni care intră într-un vis lucid şi meditează acolo. Sunt maeştri care meditează în vis şi apoi ajung într-o altă lume, după care meditează din nou. Se afundă în lumi din ce-n ce mai adânci. Dar mă întreb dacă iei un drog în lumea reală, poţi ocoli stadiul meditaţiei?

M-am mai gândit şi dacă ar fi posibil să recreezi în vis o experienţă apropiată de moarte, una cu tunelul de lumină, viziunile cu îngeri sau ca în Cartea Tibetană a Morţii, acei monştri odioşi ce reprezintă iluminarea. Dacă poţi să creezi ideea de Dumnezeu în mintea ta şi să te contopeşti cu ea?
Asta ar fi palpitant. Ce se întâmplă când te contopeşti cu o altă entitate? Dacă mergi pe ideea că sunt şi alte fiinţe în univers şi există divinităţi sau Dumnezeu, cred că dacă ar exista vreun mod prin care ei să comunice cu noi ar fi prin vise.

Cartea ta pare să facă parte dintr-un trend mai mare legat de luarea viselor în serios. Cum vezi lucrurile pe viitor?
Da, a luat amploare în ultimii ani, probabil datorită filmelor Inception şi Walk of Life. Twitter-ul a ajutat şi el într-un mod ciudat. Sunt surprinzător de mulţi adolescenţi care discută despre vise şi vise lucide. Conceptul există de mii de ani. Ameriindienii erau pasionaţi de asta. Şi apoi, treptat, a cam dispărut din cultura vestică. Iar acum majoritatea oamenilor, până şi cei mai inteligenţi, de multe ori ignoră complet visele. Când eram mici şi aveam un coşmar, părinţii ne spuneau mereu: „Stai liniştit. E doar un vis."

Ce ai spune în loc de asta?
Aş spune, „E parte din tine." Visele îţi oferă de multe ori o linie directă de comunicare cu subconştientul şi eul tău. Uneori e doar reminiscenţa zilei anterioare, dar alte ori e foarte important. În special în cazul coşmarurilor. Alea tind să fie frici sau anxietăţi întipărite adânc. Poţi să încerci să le dai la o parte sau să le ignori, dar nu te vor lăsa în pace. Probabil i-aş spune unui copil, „ceea ce vezi e doar în capul tău, deci tu deţii controlul deplin. Dar trebuie să şi asculţi de ele, pentru că s-ar putea să-ţi spună ceva ce trebuie să ştii neapărat."

Urmăreşte cel mai nou proiect al lui Roc, o colecţie de vise din jurul lumii la World Dream Atlas.

Traducere: Alice Yehia