FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Cum să supravieţuieşti şi să te distrezi în București fără bani

Capitala îţi oferă mocangeli şi pişcotăreli cu nemiluita, trebuie doar să fii destul de perspicace încât să le vânezi.
bucuresti

Există un București în afara cafenelelor și cluburilor de pe Calea Victoriei la care vii cu semicursiera, în afara abonamentului all inclusive la sală de patru milioane și în afara petrecerilor berlineze din case cu bulină, cu bere românească artizanală vândută la suprapreț. În universul ăla trăiesc majoritatea pulărăilor ca mine și ca tine, care nu se laudă pe Facebook cu faptul că Works at La buzunarul lui Taty și care nu-și permit să meargă cu Uber.

Publicitate

Înainte să încep să-ţi dau sfaturi arogante despre cum să-ți trăieşti viaţa, e bine să înţelegi că sărăcia e un lucru relativ. De exemplu, dacă ai ajuns să ai o educație superioară și să citești articolul ăsta pe net, eşti deja mult peste media ălora care nu-şi permit să plătească taxa pe semestru sau căminul, chit că tu trăieşti la limita supravieţuirii cu pateuri, tăieţei instant şi ţigări. Nici nu mai zic de copiii din mediul rural care-s obligaţi din diverse motive să abandoneze şcoala generală şi să culeagă căpşuni în Tajikistan. Eu aici o să vorbesc strict despre sărăcia aia de hăndrălău semidoct din clasa mijlocie, ca p-aia am trăit-o.

Pentru c-am trecut la un moment dat printr-o perioadă mizerabilă în care nu aveam bani nici măcar de-un metru de bere, ți-am făcut un ghid cu ajutorul căruia să supraviețuiești în orașul ăsta care merită porecla de Micul Paris doar pentru chiriile exorbitante din Centru. Evident, ghidul ăsta merge și dacă ai rămascu niște sechele de zgârcenie peste care n-o să treci prea curând, ca mine.

IA INTERNETUL CEL MAI IEFTIN C-O SĂ AI NEVOIE DE EL CA DE AER

74528-1413285466461

Dacă nu ai fi avut internetul, n-ai fi văzut niciodată imagini cretine și sublime ca asta. Foto de Wassyl Abdoun Tamzali via Reforma ține Mad Max sub Control

În Bucureşti, cel mai important lucru din viaţa ta de semiadult va fi Internetul (da, cu „I" mare că e vorba de concept), fie că-ţi dai seama sau nu. Dacă ai rămas fără net o săptămână, o să vezi că te cheamă prietenii mai rar la bere, cunoşti mai puţine femei, nu-ţi spune nimeni că s-au amânat cursurile, prinzi mai puţine interviuri de joburi de căcat la call center. Per total, toată viaţa ta e mutată în România anilor '90, în care telefonul era singura ta sursă de comunicare şi erai forțat să te bagi în seamă cu oameni, față de sictirul domol în care comunicăm în prezent pe chat.

Publicitate

Citește și: M-am prefăcut că-s turist străin în București și mi-a trecut viața prin fața ochilor

Oricât de distrus ai fi la buzunar, merită să investești în net. E vreo 50-60 de lei un abonament de mobil cu 500 de mega de net, ceea ce e destul atât timp cât nu te duci cu mobilul la baie să te uiți la filme porno. Asta dacă n-ai laptop sau PC. Dacă ai, oricât de gioarse ar fi, ieși mult mai ieftin cu-n abonament la o rețea de cartier. Da, încă mai există în cămine și la orice bloc. Prețul e vreo 20 de lei la cămin și vreo 30 de lei la bloc pentru 100 Mbps, ceea ce e nițel mai decent decât ăla de corporații și o să-ți satisfacă nevoile de Pornhub, Filelist, ciordit documente de pe Scribd pentru licență, dar s-ar putea să scârțâie dacă joci LOL.

DEGEABA TE PLÂNGI DE BANI, DACĂ MĂNÂNCI CĂCATURI ÎN ORAȘ ȘI LA BIROU

restaurante-non-stop-din-bucuresti-unde-sa-te-dregi-dupa-o-noapte-de-betie-252-body-image-1438761748-size_1000

Mâncarea din oraș, fie ea merdenea, fie piept de pui înăbușit în gorgonzola, pe un pat de rucola, e motivul pentru care ești sărac. Foto de Alexandru Manole via Restaurante non-stop din București, unde o să te dregi după o noapte de beție

Dacă nu eşti nebun şi nu te fură administratorul de bloc la întreţinere, iarna, probabil dai cea mai mare parte a banilor tăi pe mâncare. Cel mai rapid mod să rupi un venit mic în Bucureşti e să mănânci două sandvișuri şi-o pizza în oraş şi să trăieşti doar din semipreparate, snacksuri şi chestii congelate acasă. În principiu, dacă reuşeşti să-ţi gestionezi faza cu haleala, ţi-ai aranjat finanţele.

În primul rând, nu strică să fii atent de unde-ţi cumperi mizeriile. De multe ori, magazinul rablagit de familişti de la scara blocului e mult mai scump decât Shop and go-ul de la colţul străzii şi tu nu-ţi permiţi să faci pe filantropul. Asta în caz că n-ai în zonă o piaţă sau hypermarket german, că alea-s mai ieftine ca orice altceva. Nu ştiu de ce, dar am observat că alea franceze sunt mult mai ţepare la scoruri.

Publicitate

Citește și: M-am angajat șofer la Uber, în București, ca să înțeleg de ce vor dispărea taximetriștii

Oricât ți-ar zice ăia de la meșterchef de chef că gătitul e fizică cuantică și oricât ți-ar fi de lene, e un domeniu care se bazează pe o singură regulă, atât de simplă că și un australopitec lobotomizat ar putea s-o urmeze: Stai lângă mâncare în timp ce se face. Dacă ţi se pare că se arde, mai mişc-o cu o lingură.

Dacă respecţi asta, ar trebui să poţi să faci oricând nişte permutări de (n + 1) ori cu nişte ingrediente ieftine, dar săţioase, gen ouă, brânză și cartofi, la care mai adaugi ceva legume cu vitamine, din an în Paşte, şi o fleică de pui. În caz că n-ai aragaz unde stai, un cuptor electric second hand e sub 80 de lei pe net, iar o plită electrică sub 50.

Economia supremă ar fi să găseşti un mod să vii cu pachet la muncă sau la facultate, ceva sandvișuri sau o friptană trântită peste nişte orez într-o caserolă. N-arată bine, dar îţi poate economisi şi patru milioane pe lună.

REÎNVIEREA SECOND HAND-URILOR ÎNSEAMNĂ CĂ ACUM GĂSEŞTI ŞI ALTCEVA DECÂT CHINEZĂRII

mtk4

Nu ştiu dacă ai observat, dar în ultimii ani s-au deschis destul de multe SH-uri noi în Bucureşti, probabil odată cu criza. E amuzant c-au apărut şi unele care pot fi numite second hand-uri de lux, în cartiere scumpe precum Ion Mihalache, care arată ca un fel de Zara mai jigărit. Orice ţi-ar spune prietenii tăi socialişti de pe Facebook, nici în occident nu e o ruşine să-ţi iei chestii de la genul ăsta de magazine, atât timp cât te orientezi să nu te îmbraci ca un sac de cartofi sclipicios.

Publicitate

Citește și: Poveștile ciudate ale băieților care livrează mâncare din București

Faţă de acum zece ani, când SH-urile ţineau doar chinezării abjecte şi hainele bunicilor noştri morţi lăsate la ghenă, mai nou conţin toate astea plus colecţii de acum doi-trei de la Pull and Bear, Bershka şi H&M. Uneori găseşti şi chestii şi mai fiţoase, cum am găsit odată pantaloni de munte cu izolare Thinsulate, care-n mod normal costau trei milioane, cu 50 de lei. Singurul lucru în care într-adevăr trebuie să investeşti sunt încălţările, pe care le găseşti la mâna a doua şi în stare bună doar pe siteuri gen okazii, că alea din magazine-s sub orice critică.

OBSESIA CRETINĂ DE A LOCUI ÎN CENTRU O SĂ TE RUPĂ-N CONT

Una dintre ideile cele mai stupide pe care le-am văzut la prietenii hipioţi săraci e că insistă să-şi caute locuri de închiriat în centrul Bucureştiului. Îi văd cum dau câte trei sute de euro, pe care abia îi au, ca să primească o cămăruţă infectă într-un apartament îngust dintr-un bloc interbelic cu bulină, care vibrează noaptea de la clubul din subsol. Apartament pe care, evident, îl împart cu alţi trei oameni care nu-şi plătesc utilităţile la timp şi pe care-i urăsc. Îi omoară facturile la încălzire, că toate apartamentele alea din blocuri centrale sunt prost izolate. Îi omoară preţurile din zonă, că nu există decât nişte marketuri cu adaos comercial de 400% p-acolo.

Citește și: Am făcut recensământul bărbilor din București

Publicitate

Asta în loc să stea singuri într-o garsonieră din Berceni sau o altă zonă d-aia unde dai 150-200 de euro ca să locuieşti într-o garsonieră de la care faci 10-15 minute spre metrou. Chiar şi dacă ajungi să dai mai mulţi bani pe taxiuri, când te îmbeţi în Centru prin weekend, tot ieşi mai ieftin cu multe milioane, per total.

DIVERTISMENTUL E MAI ACCESIBIL ÎN BUCUREŞTI CA ORIUNDE ALTUNDEVA ÎN ROMÂNIA

vineri-seara-in-bucuresti-130-351-1417952308-size_1000

Fie că ai sau n-ai bani, tot la șaorma se încheie distracția din București. Foto de Vlad Brăteanu via Vineri seară în București

Unul din puţinele lucruri magice legate de Bucureşti e că aici chiar poţi să te distrezi fără bani, dacă te ambiţionezi. Prinzi mocangeli pe orice de la concerte de muzică clasică la Sala Radio, la diverse seri de jazz improvizat la centre studenţeşti unde nu te legitimează nimeni, rockoteci pe blackereală şi trupe dubioase indie care abia se lansează şi cântă doar pentru băutură în băruleţe. Pe lângă muzică, găseşti festivaluri dubioase, seri gratis de teatru de improvizaţie, expoziţii gârlă şi nenumărate ocazii să vezi un film franţuzesc, premiat la festivaluri europene de care n-ai auzit niciodată şi la care probabil o să adormi. Dacă nu eşti în stare să cauţi pe Google, au apărut deja aplicaţii care te ajută să găseşti genul ăsta de evenimente.

Citește și: Fotografii cu camerele fetelor boeme din București

O altă idee bună pentru divertisment accesibil e să-ţi faci prieteni care lucrează-n PR, că pot să te pună pe liste la chestii sau, pur şi simplu, să-ţi spună de diverse chermeze pe banii unor multinaţionale, unde poţi să te îndopi cu pui shanghai şi coctailuri proaste, fără să te întrebe nimeni de sănătate.

Publicitate

Dacă-ţi place să citeşti, dar ţi se par prea scumpe cărţile, asta e pentru că insişti să iei una pe an, cu 60 de lei, de la librării-ceainării de snobi. S-a umplut Centrul Vechi de un fel de anticariate cu cărţi noi, rămase nevândute de librării în ultimii ani, unde găseşti orice de la romane de autori sud-americani premiaţi cu Nobel, în engleză, la cărţi de artă de Umberto Eco, cu scoruri de 7-20 de lei. Pentru orice altceva probabil o să foloseşti Filelist.

DATINGUL FĂRĂ BANI ESTE POSIBIL PENTRU PRIMA DATĂ DIN 1990 ÎNCOACE

a5329d20ef29484770d9087bf256cba8

Cred că cel mai nasol lucru din perioada în care buzunarul meu era mai uscat ca Angela Merkel a fost dating-ul fără bani. În liceu e foarte ok, hai şi-n anul întâi de facultate mai merge, dar după 22 de ani deja e aproape imposibil. Sunt puţine alternative de plimbare la care poţi s-o scoţi pe una înainte să-şi dea seama că eşti şomer sau abia supravieţuieşti din salariul de entry level. După ce-ai dus-o în locuri d-alea mai izolate, de care nu ştiu ăia care nu-s născuţi în Bucureşti, din parcurile Herăstrău, Tineretului sau IOR, după ce-ai plimbat-o prin bijuterii ascunse, precum Grădina Botanică din campusul facultăţii de Agronomie sau mini-parcurile Luigi Cazzavillan şi Davila şi după ce-ai dus-o pe peninsula aia de pe Lacul Morii, la un moment dat o să se întrebe de ce nu o duci şi undeva cu acoperiş. Atunci se cam rupea filmul, că, oricât de nematerialişti o ard mulţi, adevărul e că nu prea s-ar simţi ok într-o relaţie cu cineva care diferă foarte mult de ea ca venit. E greu s-o convingi să iasă la o merdenea, când ea e obişnuită cu macarons.

Citește și: Ce-am învățat în trei ore de la martorii lui Iehova din București

Din fericire, ne-au binecuvântat stăpânii noştri iudeo-masonici de peste ocean cu Tinder, aplicaţie magică în care şi cei mai rupţi în fund dintre noi pot să facă sex cu femei la fel de sărace, în confortul garsonierelor închiriate, în faţa unui monitor cald cu Netflix and chill luat de pe torenţi. Ştiu tipe care ieşeau la o întâlnire odată pe an şi acum, prin Tinder, rup arcurile la pat. Ştiu bărbaţi divorţaţi de 35 de ani care o dăduseră în alcoolism solitar, dar acum nu ies din casă fără o cutie ieftină de bomboane şi o floare, că nu ştiu niciodată când muşcă ceva pe Tinder. Aplicaţia asta moca a fost un miracol pentru toţi cărora le e lene sau silă să se bage în seamă cu oameni.

E o lume nouă minunată pentru zgârciți ca mine și ca tine, tot ce trebuie să faci e să ieși afară și să te bucuri de ea. Și să ai net.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre sărăcie:
Cum să fii tânăr, sărac și îndrăgostit
Copilăria petrecută în sărăcie are efecte nocive asupra creierului
Am vorbit cu scriitorul Orhan Pamuk despre sărăcie, cenzură și Twitter